Résumé de section

  • INFORMATIE GENERALĂ DESPRE CURSUL "BAZE DE DATE"

              Obiectivul general al cursului BD: familiarizarea, iniţierea şi instruirea studenţilor cum să utilizeze în practică conceptul modern de „Baze de Date” şi cum să aplice pentru gestiunea lor SGBD-urile moderne existente, precum şi să dezvolte la studenţi abilităţi practice ce le-ar permite  să aplice cunoştinţele acumulate la soluţionarea celor mai diverse probleme din economia naţională, utilizând simularea proceselor şi fenomenelor din domenii de activitate proxime viitorilor specialişti în calculatoare, instruiţi în cadrul facultăţii Calculatoare Informatică şi Microelectronică

               Scopul principal al cursului „Baze de date² ca disciplină didactică este de a familiariza, iniţia şi instrui studenţii cum să utilizeze în practică conceptul modern de „Baze de Date” şi cum să aplice pentru gestiunea lor sistemele moderne existente, precum şi dezvoltarea la studenţi a unor abilităţi practice ce le-ar permite  să aplice cunoştinţele acumulate la soluţionarea celor mai diverse probleme din economia naţională, utilizând simularea proceselor şi fenomenelor din domenii de activitate proxime viitorilor specialişti instruiți în cadrul facultății Calculatoare Informatică şi Microelectronică.

               Unitatea de curs „Baze de date² este inclusă în categoria unităţilor de curs de specialitate pentru studenţii programului de studiu 526.1 Calculatoare. Consolidarea materialului teoretic şi obţinerea abilităţilor practice se atinge în procesul de realizare a seminariilor, lucrărilor de laborator, şi a proiectelor de licenţă.

               Obiectivele principale ale cursului „Baze de date² reprezintă formarea la studenţi a următoarelor abilităţi:

      1. La nivel de cunoștinţe:

        • înţelegerea  conceptului modern al noţiunii „Baze de date” şi a modului lor de utilizare în procesul de modelare a sistemelor informaţionale.
        • Înţelegerea  conceptului de modelare şi proiectare a Bazelor de Date pentru Sistemele Automatizate de Prelucrare a Informaţiei.
        • cunoaşterea modelului relaţional de descriere a datelor
        • cunoaşterea comenzilor SQL pentru interogarea şi manipularea bazelor de date
        • gestiunea bazelor de date în MySQL, PhpMyadmin
        • cunoaşterea avantajelor utilizării unui sistem de gestiune a bazelor de date
        • managementul securităţii unei baze de date

        2. La nivel de abilităţi:

        • să analizeze SGBD-urile din punctul de vedere al eficienţei  modului de aplicare într-o problema concretă
        • să identifice modelul de proiectare a unei baze de date
        • să proiecteze o BD utilizând modelul relaţional.
        • să utilizeze corect conceptele de normalizare şi optimizare a structurii unei baze de date, asigurând integritatea de referinţă
        • să implementeze algoritmi de interogare şi manipulare a bazelor de date
        • să ia decizii potrivite privind modul de export şi import a datelor
        • să utilizeze eficientfacilităţile oferite de un mediu de gestiune a bazelor de date utilizând SQL, MySQL, limbajele HTML si PHP, pentru a crea aplicaţii Desktop sau Web, utilizând instrumentele integrate WAMP, XAMP, DENWER, EasyPHP, Joomla, Python, Drupal, Dreamwiever, AppServer, VertrigoServ.
        • să se familiarizeze cu instrumentele de lucru in PHP si PDO

                Cursul este orientat spre pregătirea specialiştilor de o calificare înaltă în domeniul modelării, proiectării și realizării Bazelor de Date, aplicării unor instrumente de gestionare a Bazelor de Date (MySql, Sql Server) și dezvoltării unor aplicații Software (Web sau Desktop, utilizând HTML, CSS, PHP, JavaScript ș.a.), pentru administrarea Bazelor de Date.

    • IN ATENTIA STUDENTILOR CR.FR.

      In materialele ajutatoare ce urmează sunt prezente un sir de teme invizibile, despre care
      studentii sunt informati de către lectorul cursului. In cazul in care studentii doresc să facă
      cunostinte cu temele RECOMANDATE, atunci lectorul le deschide. Aceste teme sunt notate
      dupa cum urmează REC_PRELEGEREA 1, 2, ...etc
    • TEMATICA CHESTIONARELOR

    • STRUCTURA LUCRĂRII DE AN

    •  

    • LITERATURA ROMÂNĂ

    • LITERATURA RUSĂ

    • § 2. CAIETUL DE SARCINI PENTRU LUCRAREA DE AN LA CURSUL  BD.

      Se discută despre caietul de sarcini
      si despre fisierele arhivate, in mod deosebit se atrage
      atentia la exemple si se reamintesc regulile de joc pentru

      lucrarea de an


    • § 3. MODELAREA INFORMATICĂ.

      Expunerea Conceptului cursului de BD, in noua perceptivă privita din punctual de vedere

      al Modelării. Este vorba de compararea intre “modelarea mathematica” si “modelarea informatica”. Ori scopul ce se urmărește este a orienta studentul spre creativitate și spre construirea unei SCHEME/DIAGRAME de acumulare a cunoștințelor, pentru ca intr-un final să dispună de toate abilitățile ca să realizeze Proiecte și in Domeniile de Studii în care se cer rezolvarea unor
      problem cu content informațional.


    • § 4. ELEMENTE GENERALE DIN TEORIA BD ŞI SGBD.

      Pornind de la cele menționate mai sus, se face o primă inițieire in cursul de BD, pentru a vedea si auzi despre unele noțiuni anuntate la pasul precedent și pentru ca in continuare să trecem fiecare din cele 6 etape in MODELAREA INFORMATICĂ, pentru a obtine abilitatile
      necesare ca sa putem opera ca si in cazul MODELĂRII MATEMATICE.


    • § 1. MODELAREA MATEMATICA vs MODELAREA INFORMATICĂ

      Reamintim care sunt pasii principalim de reper in procesul mentionat, și in mode deosebit specificul celora din Modelarea Informatică.

      Material ajutator

      L2__BD__MODELAREA_INFORMATICA__ORIGINAL.pptx

      Concluzia este că pentru moment Noi nu dispunem de noțiunile de bază ce urmează să fie utilizate pentru a realiza Modelarea Informatică

      L2__BD__MODELAREA INFORMATICA_PASII.pptx

      Slide-ul Nr.89


      § 2. ORGANIZAREA DATELOR, EXTERNA, GLOBALA SI FIZICA. NOŢIUNE DE BAZE DE DATE, SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE.

      În acest paragraph vom incepe să definim noțiunile fundamentale a cursului BD, pentru a trece mai apoi la procesul de Modelare Informatică.

      L2__BD__POSTERE__RO.docx

      Si fisierele/postere in limba rusă pentru cursul dat.



    • LITERATURA ADAUGATOARE


    • § 1 ETAPE ÎN DEZVOLTARE A BD. MODELE.

      În procesul de dezvoltare a SAPD şi SGBD pot fi indentificate câteva etape:

      1.     etapa problemelor simple
      2.     etapa care presupune abordarea metodei universale ce reprezintă de fapt reuniunea maii multor probleme simple şi dirijarea proceselor de soluţionare a lor cu o unitate de program de monitorizare.

      2.  Probleme:

      1.   Controlul surplusului de date (Lucrul cu fişier din diferite criterii)

      2.   Controlul Veridicităţii datelor / informaţiei

      3.   Delimitarea / separarea datelor (în diferite fişiere)

      4.   Restricţii la acces de date (timpul minim)

      5.   Interacţiunea dintre Date şi programele de Aplicaţii (deseori schimbarea în date – provoacă schimbarea în Aplicaţii)

      NOTĂ!  este necesară o abordare care:
      1. ar asigura principiul includerii de noi probleme (fără a modifica  
      2. structura datelor şi a programelor)
      3. conectarea lor la cele existente ar prezenta un NOU mod de organizare a datelor lipsit de problemele 1-5!
      ACEASTĂ ABORDARE ESTE POSIBILĂ DACĂ VOR FI ÎNDEPLINITE 2 PRINCIPII:
      1. datele urmează să fie integrate (datele stocate centralizat şi interdependente).
      2. independenţa maximală a aplicaţiilor de program în raport cu datele ce descriu DS.
      În baza acestor 2 principii putem schimba logica creării unui sistem informaţional. Această nouă logică se bazează pe Modul de organizare a datelor în SAPD ce se determină de triada:
      • Modelul Conceptual /cum vede utilizatorul realizarea DS!!!/
      • Modelul Logic /cum poate fi realizat aceea
      • Modelul Fizic. Cerinţe de bază.
      Datele să fie integrate (stocate centralizat şi interdependente)
      Independenţă maximală a Aplicaţiei de Program în raport cu datele ce descriu DS.

      MODELE DE DATE

      MODELE DE DATE: =reprezintă un INSTRUMENT de lucru care permite a lua în considerare toate cerinţele faţă de Obiectele unui DS, care se precaută pentru a fi creat SAPD şi modul de prezentare a legăturilor dintre tipurile elementelor de date.S A U

      1.     TOOLS care permite a lua în considerare toate cerinţele faţă de Obiectele unui DS care se precaută.

      2.     MODUL  de prezentare a legăturilor dintre tipurile elementelor de date.

      Astfel, ORICE MD SE DETERMINĂ DE:

      a)     Structura de date (atribut, TIP, elemente de date)

      b)    Mulţimea de operaţii posibile asupra Obiectelor şi asupra Elementelor de Date.

      MODEL CONCEPTUAL („CE DORIM?”): =reprezintă obiectele DS şi legăturile dintre ele fără a indica modul lor fizic de realizare.

      MODEULU LOGIC („CE SE POATE?”): =varianta modelului conceptual, care poate fi realizată într-un SAPD cu un SGBD concret.

      MODELUL EXTERN („CÎT SE POATE?”): =submulţimea din modelul logic care permite utilizatorului să obţină o anumită informaţie despre modelul logic.

      MODEL INTERN („ÎN BAZA LA CE?”): =componenta care asigură obţinerea informaţiei despre modelul logic prin intermediul SGBD. (prezintă componenta fizică formată

      în care datele sânt păstrate pentru a fi preluate).

      DEF:Modalitatea de prezentare a structurii logice a datelor

      independent de modul fizic de realizare a lor, se numeşte independenţa datelor.

      Abordarea nouă a creării SAPD asigură următoarele două tipuri de independenţă:

      1) Dacă MODELUL CONCEPTUAL este supus unor modificări, atunci ele nu trebuie să influențeze modelul extern elaborat.

      2) MODELUL EXTERN – nu este supus modificărilor în modelul intern.

      MODELE EXTERNE


      Cerinţele conceptuale ale utilizatorului unite într-o singură prezentare generalizată!


      § 2  LEGĂTURI ÎN MODELE DE DATE

                Pentru a modela un DS complet în crearea unui SAPD utilizînd BD vom utiliza SCHEME şi SUBSCHEME.

      DEF: SCHEMA : =este modul de prezentare a legăturilor dintre obiecte, atribute şi elemente de date.

               De rînd cu noţiunea de schemă utilizăm noţiunea de

      DEF: SUBSCHEMĂ: =reprezintă o parte a schemei  cu care lucrează programatorul pentru a pregăti Programul de Aplicaţie.

             Aceste noţiuni sînt utilizate în procesul de modelare de rînd cu principiile de compoziţie şi decompoziţie.Aceste intrări şi ieşiri depind de tipul legăturilor care sunt la rândul lor:

        1. 1 : 1                      
        2. 1 : la mai multe (1 : N)
        3. mai multe : mai multe (N : N)

      Exemple:

      OS1pacientul
      Atribute: număr, nume, adresă, nr. paşaport
       OS2 –chirurgul
      Atribute: număr patent, nume
       OS3patul
      Atribute: număr palată, număr pat


      Pentru a prezenta schemele şi legăturile dintre atribute, la etapa de proiectare sînt utilizate atributele-cheie. Ele pot fi simple sau compuse, dar important este că pe scheme aceste elemente sînt evedenţiate pentru a reflecta legăturile, atît între atribute, cît şi între atributele pe care ele le descriu.

      NOTĂ!Sunt necesare restricţii, atât asupra DS, cît şi asupra atributelor!

      Pentru ca schemele să fie scrise optimal şi să reflecte o BD integrată vom precăuta următoarele 7recomandări (reguli):

      1. Orice schemă are o structură simplă (se determină de un element cheie simplu sau compus).
      2. Elementele schemei sînt notate cu nume, de regulă atribut sau obiect.
      3. Nu există într-o schemă (subschemă) două elemente înscrise sub unul şi acelaşi nume.
      4. Legăturile se prezintă prin una din cele 3 legături (1:1, 1:N, N:N)
      5. Elementele cheie trebuie să fie marcate
      6. În scheme sînt prezentate toate legăturile cheilor primare şi secundare
      7. Schema este utilizată pentru a prezenta proprietăţile interne ale datelor şi prin urmare trebuie să fie una stabilă.


  • LEGĂTURI ÎN MODELE DE DATE

    SAU

    (În literatura de specialitate veti găsi și alte moduri de  prezentari a LEGĂTURILOR DINTRE OBIECTE/ENTITĂȚI/ATRIBUTE PRIN INTERMEDIUL UNUI ELEMENT SPECIFIC DENUMIT „ASOCIERE”

    (DEX ASOCIÁ,  A se uni, a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun,  asociere  1 Grupare pentru atingerea unui scop  2 (D. oameni) Alăturare către un grup, la o acțiune comună  4-5  (Auto)relaționare după anumite legi psihologice.)

    • CRIMPEE DIN ALTE MODURI DE PREZENTAREA A "ASOCIERILOR"


      CONTINUARE


      Si un exemplu


      SE POATE URMĂRI SI ACESTE SURSE,

      http://www.mstu.edu.ru/study/materials/zelenkov/toc.html

      ATIT DOAR CA MATERIALELE SUNT IN LIMBA RUSA!

      SAU IN TRADUCERE CU GOOGLE TRANSLATION AICI

      https://translate.google.com/translate?hl=ro&sl=ru&tl=ro&u=http%3A%2F%2Fwww.mstu.edu.ru%2Fstudy%2Fmaterials%2Fzelenkov%2Ftoc.html

      ESTE LA DISCRETIA DVS SA ALEGETI  MODUL POTRIVIT SI PE INTELESE DE PREZENTARE SI INTERPRETARE A LEGĂTURILOR DINTRE OBIECTE/ENTITATI/ATRIBUTE ÎN DEPENDENTĂ SI DE CARDINALITATEA LEGĂTURILOR.!!!!

      ESTE CEVA SIMILAR CE V-AM ARATAT IN PROCESUL DE ELABORARE A DESIGNULUI SCHEMEI MODELULUI CONCEPTUAL AL BD PENTRU LL1!!!

      7recomandări (reguli):

      1.  ELEMENT-CHEIE. ÎNSCRIERI.  MODURI DE REPREZENTARE A LEGĂTURILOR DINTRE ELEMENTELE UNEI SCHEME

      !!!!ATRIBUTUL – CHEIE

      !!!!ÎNSCRIEREA DE DATE

      FIŞIER DE DATE: =mulţimea de date interdependente ce descriu un DS

      BAZĂ DE DATE:=mulţimea de fişiere de date care caracterizează DS 

      IMPORTANT!!!!! /mulţime de date care caracterizează DS sînt interdependente./

      BAZĂ DE DATE : =mulţime de Fişiere de date care caracterizeazăD.S.

      INSTANŢA bazei de date reprezintă conţinutul bazei de date la un anumit moment

      SGBD : =aplicaţii de programă pentru dirijarea cu Bazele de Date.

      SISTEMĂ DE BD :=BD, SGBD, componenta HARD, factorul uman.

      REAMINTIM INCA ODATĂ CE SEMNIFICATIE AU LEGĂTURILE

                 1:1  (one to one) fiecarei linii in primul tabel ii corespunde cel mult o singura linie in al doilea
                 1:m  (one to many) fiecarei linii in primul tabel ii pot corespunde mai multe in al doilea si fiecarei linii al doilea ii corespunde exact una in primul
                 m:m  (many to many) unei linii in primul tabel ii pot corespunde mai multe in al doilea si unei linii in al doilea tabel ii pot corespunde mai multe in primul

      RETINEM


      CONCLUZIA!!

      DIN PUNCT DE VEDERE A MODULUI DE REPREZENTARE A LEGĂTURILOR DINTRE ELEMENTELE UNEI SCHEME există 3 tipuri de modele:

      • IERARHIC

      • REŢEA

      • RELAŢIONAL

      • Caracteristicile modelelor /specific tuturor/:

                   a.  Structura
                   b.  Mulţimea de operaţii
                   c.  Restricţii la controlul integrităţii

      • Deosebirea: modelul de prezentare a legăturilor

       1.  CARACTERIZAREA FIECARUI TIP DE MODEL PREZENTAT MAI SUS DUPA POSTERE.

       I.          IERARHIC

      DIN POSTERE SI FISIERUL

      L4__ADD__MODEL IERARHIC.docx

      Nota pentru grupa rusa

      VEDETI AICI

      http://www.mstu.edu.ru/study/materials/zelenkov/toc.html

      ATIT DOAR CA MATERIALELE SUNT IN LIMBA RUSA!

      PARAGRAFUL 2

      II.       REŢEA

      DIN POSTERE SI FISIERUL

      L4__ADD__MODEL DE TIP RETEA.docx

      Nota pentru grupa rusa

      VEDETI AICI

      http://www.mstu.edu.ru/study/materials/zelenkov/toc.html

      ATIT DOAR CA MATERIALELE SUNT IN LIMBA RUSA!

      PARAGRAFUL 3

      III.    RELAŢIONAL

      DIN POSTERE SI FISIERUL

      L4__MODELUL DE DATE RELAȚIONAL.docx

      Nota pentru grupa rusa

      VEDETI AICI

      http://www.mstu.edu.ru/study/materials/zelenkov/toc.html

      ATIT DOAR CA MATERIALELE SUNT IN LIMBA RUSA!

      PARAGRAFUL 4

      PENTRU GRUPELE MI-191, IA-191,192

      REAMINTIM LECTIILE DE LA MC VEDETI FISIERELE:

      MC__CAPITOLUL 5__RELATII__MI__IA__191.pptx

      MC__RELATIILE PARTEA A DOUA__6__05__20.pptx

       




    • СПЕЦИАЛЬНАЯ ЛИТЕРАТУРА ДЛЯ РУССКИХ ГРУПП, 

      НО МОЖЕТ БЫТЬ ИСПОЛБЗОВАНА И СТ-МИ ДРУГИХ RO ГРУПП


    • POSTERELE DE LA LECTIE


    • REGULILE LUI E. F. CODD PENTRU SGBD-URILE RELATIONALE

      R1. Regula privind gestionarea datelor la nivel de relaţie

      R2. Regula privind reprezentarea logică a datelor

      R3. Regula privind garantarea accesului la date

      R4. Regula privind valorile NULL

      R5. Regula privind metadatele

      R6. Regula privind facilităţile limbajelor utilizate

      R7. Regula privind actualizarea tabelelor virtuale

      R8. Regula privind inserările, modificările şi ştergerile în BD

      R9. Regula privind independenţa fizică a datelor

      R10. Regula privind independeţa logică a datelor

      R11. Regula privind restricţiile de integritate

      R12. Regula privind distribuirea geografică a datelor

      R13. Regula privind prelucrarea datelor la nivel de dată

      Observaţie

             În practică, în conformitate cu tipul de cerinţe pe care le exprimă, regulile lui Codd pot fi grupate în următoarele categorii:

      1. – reguli de bază (R1 şi R13)

      2. – reguli structurale (R2 şi R7

      3. – reguli privind integritatea datelor (R4 şi R11)

      4. – reguli privind manipularea datelor (R3, R5, R6, R8)

      5. – reguli privind independenţa datelor (R9, R10, R12)

      §1. COMPOZITIA RELAȚIILOR

      Modelul relaţional impune restricţii asupra:

      ·      Integrităţii de referinţă

      ·      Un rînd (înscriere în Rel.O)

      ·      Orice relaţie în BD trebuie să fie normalizată.

      și operatiile reuniunea, intersectia  , x, \, luind in considerare

      Cardinalul relaţiei – ce reprezintă numărul tuplurilor dintr-o relaţie si

      Gradul relaţiei – ce reprezintă numărul de atribute ale unei relaţii R.

      §2. DEPENDENTE FUNCTIONALE


      §3. FORME NORMALE


      În concluzie

      procesul de normalizare a relaţiilor este un proces de decompoziţie care exclude un anumit tip de dependenţe funcţionale, reducind redundanta si surplusul de date:

      1.   P-u 2FN – dependenţe parţiale a atributelor de atribute-cheie in 1FN.

      2.   P-u 3FN – dependenţa tranzitivă a atributelor de atribute-cheie in A 2FN.

      3.   P-u 3FNBC – se exclud dependenţele parţiale a elementelor cheie de alte atribute din 3FN.

      4.   P-u 4FN – dependenţă funcţională multiplă din 3FNBC.

             Notă! Aceste eliminări de dependenţe funcţionale contribuie la excluderea dublării datelor şi asigurarea liberii executări a operaţiilor de: INSERT, DELETE şi UPDATE.

                DAR!!!!Normalizarea măreşte numărul de relaţii şi conduce la o anumită măsură la creşterea timpului la etapa de prelucrare a datelor, dar în acelaşi timp conduce şi la gestionarea BD.

      §4.  EXEMPLU DE PROIECTARE


      SCHEMA GENERALA A PROCESULUI DE PROIECTARE


      EXEMPLU


      REZULTATUL 


      MACHETUL BD URMEAZA SA FIE PREZENTAT DUPA CUM URMEAZA


    • PRIMUL TEST-EVALUARE LA CURSUL BD, MODULUL - PRELEGERI

      TESTUL CONTINE 30 INTREBARI. DURATA TESTULUI 45 MINUTE. 

      STUDENTUL ARE DREPTUL LA  2 -DOUA INCERCARI. NOTA FINALA VA FI NOTA MAXIMALA

      A CELOR 2 INCERCARI, INCERCARILE POT FI EFECTUATE PE PARCURSUL ZILEI DE 20_09_25

      INCEPIND CU ORA 8.00 SI PINA LA ORA 23.00

    • TESTUL PENTRU EVALUAREA NR 2 LA CURSUL BAZE DE DATE

      IN DATA DE 27.09.25. INCEPIND CU ORA 8.00 SI PINA LA 23.00

      CU 2 INCERCĂRI, FIECARE CU DURATA DE 45 MINUTE PENTRU

      30 DE INTREBARI....


    • §1. SQL  &  Mysql

      1. 1.    DDL - limbajul de definire a datelor
      2. 2.    DML - limbajul de manipulare a datelor
      3. 3.    DCL - limbajul de control al datelor

      §2. MySQL. InnoDB vs MyISAM - motoare de stocare

      §3. CHARACTER SET, COLLATION

      §4. Operații de conectare la BD MySQLi

      §5. Specificarea drepturilor de acces în MySQLi

      §6. CREATE, INSERT/LOAD DATA, UPDATE, DELETE, SELECT

      §7. JOIN, Interogări Imbricate.

      §8. Funcții de Grup în MySQL.

      §9. Triggere în MySQL.

      §10. Gestiunea Tranzacțiilor.

  • PLAN DE LUCRU

    1. PROCEDURI SI FUNCTII STOCATE IN MYSQL
    2. INDECSI. DECLANSATOARE (TRIGGER-E)

    • UTILIZAREA PHP CU MYSQL pas cu pas:

      6. Cum se creează tabele

      7. Cum se citește, se inserează și se editează rânduri

      8. Tratarea erorilor și excepții

      9. Securitate SQL

      10. Concluzie


                    Totuşi, în momentul în care este necesar accesul partajat al mai multor utilizatori, este mult mai convenabil şi mai eficient să aveţi o singură copie a sistemului SGBD pe un server partajat şi să aveţi numai clientul SQL instalat pe staţia de lucru a fiecărui client.


                    În funcţie de interfaţa cu utilizatorul de pe staţia de lucru client, clienţii SQL sunt clasificaţi în trei categorii:

      în linia de comandă(prompter/subsol): o interfaţă în linia de comandă se bazează exclusiv pe intrări şi ieşiri de tip text, cu comenzile introduse de la tastatură şi răspunsurile afişate ca mesaje de tip text. Principalul avantaj al interfeţelor în linia de comandă este că pot fi rulate pe aproape orice sistem de operare.

      grafici: o interfaţă grafică cu utilizatorul (GUI - graphical user interface) rulează sub un tip oarecare de sistem bazat pe ferestre, cum ar fi Mac OS sau Microsoft Windows, şi afişează datele sau opţiunile comenzilor folosind elemente grafice.

      • bazaţi pe web: o interfaţă bazată pe web rulează pe serverul de baze de date, folosind un browser web de pe staţia de lucru client pentru a interacţiona cu utilizatorul bazei de date.

                    În cele din urmă, vom utiliza aplicația web, PhpMyadmin, una dintre cele mai populare aplicații. Este ușor de utilizat și îl putem rula din browser ca pe orice altă aplicație web.

                   Când lucrăm cu baze de date în PHP, PHP 5 și versiunile ulterioare pot funcționa cu baza de date MySQL folosind: MySQLi (“I” – improved perfectionat) și PDO (PHP DATA OBJECTS). Ce alegem? 

      Fiindcă există diferente între ele ce tin de suportul bazei de date, de stabilitate și problemele de performanță.

      mysql – este vechi si nu este in uz (pina la versiunea PHP 4)(din 2012);
      mysqli – recomandabil pentru a fi utilizat php; (obiectual si procedural!!)
      pdo – este ceva mai incet ca mysqli, dar are anumite avantaje

       

      PDO

      MySQLi

      Suport BD

      12 tipuri diferite

      Doar MySQL

      API

      POO

      POO+component procedurală

      Voi prezenta in continuare cele trei moduri de a lucra cu PHP și MySQL:

      https://www.w3schools.com/php/php_mysql_create.asp

      • MySQLi (obiect orientat)
      • MySQLi (procedural)
      • DOP

      Funcții procedurale MySQLi

      mysqli_ connect ()

      mysqli_connect_error()

      mysqli_select_db()

      mysqli_ close()

      mysqli_query()

      mysqli_fetch_array()

      mysqli_free_result()

      mysqli_num_ rows ()

      mysqli_affected_rows()

      mysqli_error()

      mysqli_real_escape_string()

  • PLANUL DE LUCRU

    1. PROCEDURI SI FUNCTII STOCATE (CONTINUARE)
    2. DECLANSATOARE IN MYSQL - TRIGGER-E
    3. ALTE ELEMENTE DE PROGRAMARE IN PHP
    4. TEST FULGER - ULTIMILE 20 MINUTE (10 - SARCINI)

  • LUCRARI DE LABORATOR