Topic outline

  • General

  • Descrierea cursului Etică și integritate academică

    În perioada contemporană, spre regret, actualitatea și relevanța principiilor și valorilor care compun obiectul eticii sunt supuse continuu îndoielii. Binele şi răul, virtutea şi viciul, dreptul şi datoria, în fine toate ideile ce se credeau necesare, neschimbătoare, sunt chemate a-şi arăta titlurile înaintea experienţei. Gh. Bunescu, este convins că nu mai putem interpreta lumea ca o „armonie perfectă şi nici ca un ocean de ordine cu (doar) insule de dezordine, ci ca un ocean de dezordine în care insulele de ordine apar prin efortul cunoaşterii şi creaţiei umane”. Astfel, criza contemporană evidenţiază o criză a modelului moral, iar industrializarea a dus la adâncirea continuă a crizei, nu numai în domeniul valorilor morale, culturale, spirituale, ci şi în alte domenii: al mediului, al resurselor, al sănătăţii, al alimentaţiei, dar și al educaţiei. Noile tehnologii ale informației și comunicării au schimbat perspectiva asupra practicii educaționale, oferindu-i noi direcții de dezvoltare și inovare, dar și plasând-o în limitele unor dileme morale cu profunde tangențe juridice, politice, culturale și sociale, în cadrul cărora actorii procesului educațional oscilează, mai ales, la etapa actuală, când învățarea la distanță a devenit o alternativă, o soluție, o oportunitate, dar și o problemă importantă, ridicată la rang de politică națională.

    În acest sens, cursul de Etică și integritate academică implică promovarea de către studenţi, profesori şi personalul administrativ al instituţiei de învăţământ a unui set de valori şi principii, cum ar fi: competenţa, integritatea morală, corectitudinea intelectuală şi onestitatea, colegialitatea, loialitatea, responsabilitatea, transparenţa, respectul şi toleranţa. Formarea și dezvoltarea unei culturi a integrității contribuie la consolidarea unei societăți a dreptății, echității, transparenței, solidarității și responsabilității sociale a fiecăruia. Cursul de Etică și integritate academică este destinat, în special, celor care însuşesc o profesie, în diferite domenii de formare profesională, în virtutea faptului că tematica abordată în acest curs contribuie la formarea și cizelarea unei personalități integre, care are ca criterii de conduită valorile și principiile morale. În noul mediu profesional, organizaţiile nu mai sunt entităţi autonome, ci sunt dependente una de cealaltă, constituind un sistem de elemente care cooperează reciproc în vederea integrării noilor specialiști în câmpul muncii, creșterii profesionale, învățării continue, lucrului în echipă și conștientizării rolului fiecărui actor social în dezvoltarea unei societăți sustenabile. În acest sens, cursul universitar de Etică și integritate academică urmărește scopul de a asigura cadru de reglementare a interacțiunii dintre Stat, Organizație și individ, în baza unor norme morale, juridice și sociale și a principiilor integrității profesionale.

    Plus la aceasta, în societatea informațională și, ulterior, în cea a cunoașterii, accesul liber la informație și arhisuficiența informației, nu numai au eficientizat procesul cunoașterii, dar și au determinat manifestarea unor așa fenomene, ca plagiatul, autoplagiatul, fabricarea datelor, falsul privind identitatea, care reprezintă încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală.  Din aceste considerente, această disciplină înaintează standarde de etică și deontologie în procesul cercetării științifice, făcând apel la normele naționale și internaționale, și evidențiază importanța muncii de echipă în cercetarea științifică, prin asigurarea unui climat etic incluziv bazat pe încredere mutuală.

    email: dina.barcari@ssu.utm.md

  • Tema 1. Etica și integritate: concepte și particularități fundamentale

    Unități de conținut:

    1. Morală, deontologie, etică: delimitări conceptuale.
    2. Corelația dintre integritate și moralitate, legalitate și religie.
    3. Integritate personală și integritatea publică
    4. Funcțiile sociale ale moralei.
    5. Dimensiunea globală a eticii.

    Sarcina de seminar nr. 1. Vă las mai jos denumirea sarcinii pentru seminar. Termen limită de expediere în particular este 22.09.2025, ora 18:00.

     Elaborați un eseu de o pagină pe tema E moral să folosești programe de inteligență artificială pentru a face proiectele din domeniul (indicați domeniul în care învățați)? 

  • Tema 2. Evaluarea morală a comportamentului uman

    Unități de conținut:

    1. Principiu, valoare/ nonvaloare, virtute/viciu, regulă morală
    2. Moral – imoral – amoral – nonmoral: etichete ale comportamentului uman
    3. Factorii determinanți ai comportamentul etic
    4. Autonomie morală și responsabilitatea personală
    5. Responsabilitatea socială a specialistului
    6. Dilemele etice: tipuri și modalități de gestionare

    Sarcină pentru acasă - sarcina va fi prezentată pe 7 octombrie în cadrul seminarului practic nr. 2

    Instrucțiuni:
    Citește atent notițele de curs și exemplele din temă, apoi rezolvă următoarele sarcini. Răspunsurile trebuie să fie argumentate (3–5 fraze pentru fiecare punct).

     

    Analiză conceptuală:

    Alege unul dintre următorii termeni: principiu, valoare, virtute, regulă morală. Explică-l în cuvintele tale și dă un exemplu din domeniul tău profesional sau de studiu.

    Studiu de caz moral / imoral / amoral / nonmoral:

    Imaginează-ți un scenariu profesional (inginerie, tehnologia alimentară sau design). Descrie o situație și arată cum ar putea fi interpretat același comportament ca fiind: moral, imoral, amoral, nonmoral.

    Factorii determinanți ai comportamentului etic:

    Identifică un exemplu din experiența personală sau observațiile tale care ilustrează influența unuia dintre factorii: personali, organizaționali, sociali sau contextuali. Explică de ce crezi că acest factor a fost decisiv.

    Autonomie morală și responsabilitate personală:

    Redactează un scurt paragraf (5–7 fraze) în care să prezinți o situație în care ai luat o decizie independentă pe baza propriilor principii morale. Menționează ce consecințe ai acceptat (responsabilitate personală).

    Responsabilitatea socială a specialistului:

    Formulează trei reguli morale pe care un profesionist din domeniul tău ar trebui să le respecte pentru a demonstra responsabilitate socială.

    Dilema etică:

    Construiește un exemplu de dilemă de principiu, dilemă de regulă sau dilemă de valoare din domeniul ales. Explică în 6–8 fraze: care este conflictul, ce opțiuni există, cum ai gestiona dilema pentru a minimiza răul și a maximiza binele.

    Exemplu de dileme - rezolvate în sala de curs

    Dilemă de regulă: Protecția datelor personale vs. cerințe legale de supraveghere

     

    Context:
    O companie de IT dezvoltă o aplicație de comunicare sigură, promițând utilizatorilor confidențialitatea conversațiilor. Guvernul solicită însă ca firma să instaleze o „ușă din spate” (backdoor) pentru a permite accesul autorităților în cazuri de securitate națională. Acceptarea cerinței ar încălca regulile stricte de protecție a datelor și de confidențialitate impuse de legislația internațională privind GDPR.

    Întrebări pentru analiză:

    1. Legală / Reguli oficiale:
    • Dacă legislația națională cere acces la date, dar regulamentele internaționale (ex. GDPR) interzic acest lucru, care regulă trebuie respectată?
    1. Etică profesională:
    • Este responsabil să pui în pericol intimitatea utilizatorilor pentru a respecta cerințele guvernamentale?
    1. Impact social:
    • Cum afectează această decizie încrederea cetățenilor în tehnologie și instituții?
    1. Securitate și risc:
    • Dacă se creează o „ușă din spate”, există riscul ca și actori rău intenționați să o exploateze. Este justificată această vulnerabilitate?
    1. Dilema finală:
    • Ce trebuie să prevaleze: regula de protecție strictă a datelor sau regula de securitate impusă de stat?

     

    Dilemă de valoare: Inteligență artificială pentru eficiență economică vs. protecția locurilor de muncă

    Context:
    O companie implementează un sistem de inteligență artificială pentru automatizarea proceselor de suport clienți. Acest lucru crește eficiența și reduce costurile, dar duce la concedierea a sute de angajați. Specialiștii IT și managerii trebuie să decidă dacă prioritizează valoarea economică și progresul tehnologic sau protecția valorilor sociale, precum dreptul la muncă și stabilitatea comunității.

    Întrebări pentru analiză:

    1. Valori sociale și culturale:
    • Ce valorează mai mult: eficiența tehnologică sau securitatea socială a angajaților?
    1. Etică și responsabilitate:
    • Este etic să folosești AI dacă știi că acest lucru lasă oameni fără venituri?
    1. Priorități organizaționale:
    • Cum echilibrezi responsabilitatea față de investitori (profit) cu responsabilitatea socială față de angajați?
    1. Impact pe termen lung:
    • Automatizarea aduce beneficii economice, dar cum afectează sănătatea psihologică și stabilitatea socială?
    1. Dilema finală:
    • Ce valoare primează: progresul tehnologic și economic sau protecția valorilor umane și sociale?

     

    Dilemă de principiu: Algoritmi transparenți vs. algoritmi eficienți dar opaci

    Context:
    O echipă IT dezvoltă un algoritm de inteligență artificială pentru selectarea candidaților la angajare. Algoritmul „cutie neagră” (black box) este foarte eficient, dar nu oferă transparență asupra criteriilor de selecție. Principiile de etică IT și reglementările privind echitatea cer ca deciziile algoritmice să fie explicabile. Echipa trebuie să decidă dacă respectă principiul transparenței sau acceptă o soluție mai performantă dar netransparentă.

    Întrebări pentru analiză:

    1. Principiul profesional:
    • Este obligatoriu ca algoritmii să fie explicabili, chiar dacă performanța lor scade?
    1. Conflict de interese:
    • Cum gestionezi presiunea clienților care cer performanță maximă vs. principiul de transparență și echitate?
    1. Impact pe termen lung:
    • Dacă algoritmul opac generează discriminare, cine poartă responsabilitatea?
    1. Responsabilitate etică:
    • Este acceptabil să sacrifici transparența în numele eficienței?
    1. Dilema finală:
    • Ce principiu prevalează: transparența etică sau performanța tehnologică?

     

  • Tema 3. Etica și integritatea în mediul academic

    Unități de conținut:

    1. Etica socială în condițiile societății cunoașterii.
    2. Responsabilitatea socială a organizației
    3. Comunitatea academică: structură și criterii de apartenență
    4. Etică universitară: principii și valori. Carta universitară.
    5. Standarde generale de integritate academică.
    6. Procesul de predare-învățare-evaluare și activitatea de cercetare: abordare din perspectiva integrităţii.  
    • Tema 4. Cadrul normativ-instituțional de reglementare a conduitei academice

      Unități de conținut:

      1. Codul de etică: conținutul și tipologia
      2. Comisia de etică: atribuții și responsabilități
      3. Codul de onoare a studentului UTM
      4. Codul de etică și deontologie profesională al UTM,
      5. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de Etică a Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare în domeniul atestării
      • Tema 5. Activitatea de cercetare științifică – standarde de integritate

        Unități de conținut:

        1.Elemente definitorii ale cercetării științifice. Metodele științifice - condiția asigurării calității în procesul cercetării

        2. Standarde de etică și deontologie în procesul cercetării științifice. Legislația în vigoare.

        3. Codul de conduită european pentru integritatea cercetării. Carta Europeană a Cercetătorilor.

        4. Munca de echipă în cercetarea științifică. Asigurarea unui climat etic incluziv bazat pe încredere mutuală

        • Tema 6. Drepturile de proprietate intelectuală și frauda academică

          Unități de conținut:

          1. Drepturi de proprietate intelectuală (DPI): concept și tipologie

          2. Autoratul științific și ghost writting: oportunități și limite. Politica open-acces în societatea cunoașterii.

          3. Frauda academică: de la intenție la faptă. Tipuri de fraudă academică: plagiatul, copierea, autoplagiatul, fabricarea datelor, falsul privind identitatea

          4. Cadrul normativ-instituțional de protejare a DPI. Regulament antiplagiat al UTM

          5. Acțiuni de prevenție și modalități de combatere a fraudei academice.  

        • Tema 7. Cultura integrității academice: modalități de consolidare/subminare

          Unități de conținut:

          1.  Transparenţa şi gradul de responsabilitate al membrilor comunității academice

          2. Fenomenul corupţiei – concept, prevenire, combatere

          3. Abuz de serviciu și traficul de influență

          4. Conflictul de interese. Favoritism și nepotism. Hărțuire (mobbing, cybermobbing, bulling, cyberbulling,).

          5.Consimțământul informat și cercetarea pe subiecți umani

          6.Cercetări efectuate asupra animalelor

          7.Recomandări privind consolidarea culturii integrităţii academice.

          • Lucrul individual

            Dilema etică-Lucrul individual/Automatică și informatică

            Un inginer în Automatică și Informatică primește oferta de a participa la dezvoltarea unui sistem inteligent de monitorizare a angajaților într-o companie multinațională. Proiectul promite recunoaștere profesională, o oportunitate unică de a aplica tehnologii de ultimă generație (inteligență artificială, analiză de date în timp real) și o remunerație foarte atractivă.

            După începerea lucrului, inginerul descoperă că sistemul nu este destinat doar optimizării productivității, ci și urmăririi detaliate a angajaților: monitorizarea conversațiilor, a pauzelor, a mișcărilor prin senzori și camere video, precum și clasificarea personalului în funcție de „nivelul de performanță”. Aceste măsuri depășesc limitele legale și etice privind respectarea vieții private și pot duce la discriminare, stres psihologic și pierderea locurilor de muncă.

            Inginerul se află astfel între oportunitatea profesională și valorile etice legate de respectarea drepturilor omului, protecția datelor și responsabilitatea socială.

            Întrebarea: are inginerul datoria de a respecta cerința companiei (principiul responsabilității contractuale și profesionale), sau trebuie să refuze/ajusteze proiectul pentru a proteja drepturile angajaților și binele comun (principiul responsabilității sociale și al eticii tehnologice)?

             

            Sarcini pentru analiză – 2 pagini

            1. Identificarea dilemei

            • Formulați clar conflictul etic existent.
            • Clasificați dilema: este o dilemă de principiu, de regulă sau de valoare? Argumentați alegerea.

            2. Analiza dilemei

            • Care sunt consecințele pozitive și negative ale acceptării proiectului?
            • Care opțiune ar aduce cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de persoane?
            • Care ar fi datoria morală a inginerului în această situație?
            • Dacă regula „dezvoltă orice sistem cerut de client, indiferent de impact” ar deveni lege universală, ar fi moral? Justificați.
            • Care virtuți (integritate, prudență, responsabilitate, respect pentru demnitatea umană) sunt puse la încercare? De ce?
            • Ce ar face un inginer virtuos în această situație?
            • Ce principii profesionale sunt relevante (protecția datelor, respectarea legislației, responsabilitatea socială)? Argumentați.
            • În ce măsură inginerul este doar un executant sau un actor social responsabil?

            3. Propunerea unei soluții

            • Formulați cel puțin două posibile decizii pe care le-ar putea lua inginerul.
            • Alegeți soluția pe care o considerați cea mai etică și justificați alegerea folosind conceptele discutate.

             

            Întrebări pentru reflecție și soluții

            1. Care este responsabilitatea principală a inginerului – față de client sau față de societate? De ce?
            2. Este justificat moral ca inginerul să refuze proiectul, chiar dacă își riscă veniturile și prestigiul profesional? Argumentați răspunsul.
            3. Ce ar însemna o soluție etică echilibrată? Oferiți exemple concrete în care specialiști IT sau dezvoltatori de sisteme automate au aplicat soluții etice echilibrate (ex. respectarea standardelor GDPR, implementarea unor limite etice în AI, transparența algoritmică).

             

             

            Dilema etică-Lucrul individual/Robotică

            Un inginer în Robotică primește oferta de a lucra la dezvoltarea unui robot autonom pentru securitate urbană. Proiectul promite prestigiu profesional, acces la tehnologii avansate (inteligență artificială, sisteme de recunoaștere facială, algoritmi de decizie autonomă) și o remunerație considerabilă.

            După o perioadă de lucru, inginerul descoperă că robotul nu va fi folosit doar pentru prevenirea infracțiunilor minore, ci și pentru supraveghere masivă a populației, colectarea de date personale fără consimțământ și chiar pentru intervenții fizice asupra cetățenilor suspectați. Această utilizare ridică probleme legate de drepturile omului, proporționalitatea forței, riscul de discriminare algoritmică și responsabilitatea morală pentru acțiunile robotului.

            Inginerul se află astfel între oportunitatea profesională și valorile etice legate de protejarea libertăților individuale, siguranța oamenilor și responsabilitatea socială a tehnologiei.

            Întrebarea: are inginerul datoria de a respecta cerința companiei (principiul responsabilității contractuale și profesionale), sau trebuie să refuze/ajusteze proiectul pentru a proteja demnitatea umană și binele comun (principiul responsabilității sociale și al eticii tehnologice)?

             

            Sarcini pentru analiză – 2 pagini

            1. Identificarea dilemei

            • Formulați clar conflictul etic existent.
            • Clasificați dilema: este o dilemă de principiu, de regulă sau de valoare? Argumentați alegerea.

            2. Analiza dilemei

            • Care sunt consecințele pozitive și negative ale acceptării proiectului?
            • Care opțiune ar aduce cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de persoane?
            • Care ar fi datoria morală a inginerului în această situație?
            • Dacă regula „dezvoltă orice robot cerut de client, indiferent de impact” ar deveni lege universală, ar fi moral? Justificați.
            • Care virtuți (responsabilitate, prudență, integritate, respect pentru viața umană) sunt puse la încercare? De ce?
            • Ce ar face un inginer virtuos în această situație?
            • Ce principii profesionale sunt relevante (siguranța utilizatorilor, respectarea legislației, transparența tehnologică, non-maleficența)? Argumentați.
            • În ce măsură inginerul este doar un executant sau un actor social responsabil?

            3. Propunerea unei soluții

            • Formulați cel puțin două posibile decizii pe care le-ar putea lua inginerul.
            • Alegeți soluția pe care o considerați cea mai etică și justificați alegerea folosind conceptele discutate.

             

            Întrebări pentru reflecție și soluții

            1. Care este responsabilitatea principală a inginerului în robotică – față de client sau față de societate? De ce?
            2. Este justificat moral ca inginerul să refuze proiectul, chiar dacă își riscă veniturile și prestigiul profesional? Argumentați răspunsul.
            3. Ce ar însemna o soluție etică echilibrată? Oferiți exemple concrete în care dezvoltatorii de roboți au aplicat soluții etice echilibrate (ex. introducerea „butonului roșu” de oprire, limite de siguranță în roboți industriali, standarde ISO pentru roboți colaborativi, respectarea legislației privind recunoașterea facială).

            Dilema etică-Lucrul individual/Microelectronică și Nanotehnologii

            Un inginer în Microelectronică și Nanotehnologii primește oferta de a participa la dezvoltarea unor nano-senzori revoluționari, capabili să monitorizeze în timp real parametri biologici din organism. Proiectul promite prestigiu științific, colaborări internaționale, recunoaștere academică și un salariu foarte atractiv.

            După ce începe lucrul, inginerul află că acești nano-senzori nu vor fi utilizați doar în scopuri medicale pentru diagnostic precoce, ci și pentru supravegherea populației: colectarea de date biometrice fără consimțământ, transmiterea informațiilor către autorități sau companii și posibilitatea de manipulare a stării fiziologice a persoanei. Utilizarea în afara cadrului medical ridică probleme legate de viața privată, libertatea individuală, siguranța biologică și responsabilitatea morală a celor care dezvoltă tehnologia.

            Inginerul se află astfel între oportunitatea profesională și valorile etice legate de protecția drepturilor fundamentale, respectarea confidențialității și principiul „nu face rău” în știință și tehnologie.

            Întrebarea: are inginerul datoria de a respecta cerința finanțatorului (principiul responsabilității contractuale și profesionale), sau trebuie să refuze/ajusteze proiectul pentru a proteja sănătatea și libertatea oamenilor (principiul responsabilității sociale și al bioeticii)?

             

            Sarcini pentru analiză – 2 pagini

            1. Identificarea dilemei

            • Formulați clar conflictul etic existent.
            • Clasificați dilema: este o dilemă de principiu, de regulă sau de valoare? Argumentați alegerea.

            2. Analiza dilemei

            • Care sunt consecințele pozitive și negative ale acceptării proiectului?
            • Care opțiune ar aduce cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de persoane?
            • Care ar fi datoria morală a inginerului în această situație?
            • Dacă regula „creează orice nano-dispozitiv cerut de client, indiferent de impact” ar deveni lege universală, ar fi moral? Justificați.
            • Care virtuți (responsabilitate, prudență, integritate, respect pentru viața și sănătatea umană) sunt puse la încercare? De ce?
            • Ce ar face un inginer virtuos în această situație?
            • Ce principii profesionale sunt relevante (bioetica, protecția datelor, responsabilitatea față de sănătate și mediu)? Argumentați.
            • În ce măsură inginerul este doar un executant sau un actor social responsabil?

            3. Propunerea unei soluții

            • Formulați cel puțin două posibile decizii pe care le-ar putea lua inginerul.
            • Alegeți soluția pe care o considerați cea mai etică și justificați alegerea folosind conceptele discutate.

             

            Întrebări pentru reflecție și soluții

            1. Care este responsabilitatea principală a inginerului – față de client sau față de societate? De ce?
            2. Este justificat moral ca inginerul să refuze proiectul, chiar dacă își riscă veniturile și cariera științifică? Argumentați răspunsul.
            3. Ce ar însemna o soluție etică echilibrată? Oferiți exemple concrete în care cercetători în microelectronică și nanotehnologii au aplicat soluții etice echilibrate (ex. standarde internaționale pentru nanomateriale sigure, reglementări în utilizarea nano-senzorilor medicali, proiecte de cercetare bazate pe consimțământ informat).

             

             

            Dilema etică-Lucrul individual/Inginerie biomedicală

            Un inginer biomedical primește oferta de a contribui la dezvoltarea unui implant cerebral inovator, destinat inițial pacienților cu afecțiuni neurologice grave (Parkinson, epilepsie). Proiectul promite recunoaștere științifică, prestigiu profesional, colaborări cu centre medicale de elită și o remunerație considerabilă.

            După ce se implică în proiect, inginerul descoperă că tehnologia nu va fi folosită doar în scopuri medicale, ci și pentru îmbunătățirea artificială a performanțelor cognitive și pentru posibile aplicații militare. Implantul ar putea fi utilizat pentru controlul comportamentului, supravegherea gândurilor și chiar manipularea deciziilor persoanei, ceea ce ridică probleme serioase de etică medicală, libertate individuală, consimțământ informat și riscuri pentru sănătatea pe termen lung.

            Inginerul se află astfel între oportunitatea profesională și valorile etice legate de respectarea demnității umane, principiul „primum non nocere” (în primul rând să nu faci rău) și responsabilitatea socială a cercetării biomedicale.

            Întrebarea: are inginerul datoria de a respecta cerința finanțatorilor (principiul responsabilității contractuale și profesionale), sau trebuie să refuze/ajusteze proiectul pentru a proteja sănătatea, autonomia și drepturile fundamentale ale oamenilor (principiul responsabilității sociale și al bioeticii)?

             

            Sarcini pentru analiză – 2 pagini

            1. Identificarea dilemei

            • Formulați clar conflictul etic existent.
            • Clasificați dilema: este o dilemă de principiu, de regulă sau de valoare? Argumentați alegerea.

            2. Analiza dilemei

            • Care sunt consecințele pozitive și negative ale acceptării proiectului?
            • Care opțiune ar aduce cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de persoane?
            • Care ar fi datoria morală a inginerului în această situație?
            • Dacă regula „dezvoltă orice dispozitiv biomedical cerut de client, indiferent de impact” ar deveni lege universală, ar fi moral? Justificați.
            • Care virtuți (responsabilitate, prudență, integritate, respect pentru viața și autonomia umană) sunt puse la încercare? De ce?
            • Ce ar face un inginer biomedical virtuos în această situație?
            • Ce principii profesionale sunt relevante (bioetica, consimțământul informat, siguranța pacientului, respectarea legislației medicale)? Argumentați.
            • În ce măsură inginerul este doar un executant sau un actor social responsabil?

            3. Propunerea unei soluții

            • Formulați cel puțin două posibile decizii pe care le-ar putea lua inginerul.
            • Alegeți soluția pe care o considerați cea mai etică și justificați alegerea folosind conceptele discutate.

             

            Întrebări pentru reflecție și soluții

            1. Care este responsabilitatea principală a inginerului biomedical – față de client sau față de pacient/societate? De ce?
            2. Este justificat moral ca inginerul să refuze proiectul, chiar dacă își riscă cariera, veniturile și prestigiul profesional? Argumentați răspunsul.
            3. Ce ar însemna o soluție etică echilibrată? Oferiți exemple concrete în care specialiști în inginerie biomedicală au aplicat soluții etice echilibrate (ex. refuzul utilizării implanturilor în scop militar, introducerea unor protocoale stricte de siguranță, dezvoltarea tehnologiilor biomedicale numai cu consimțământ informat și în scopuri strict medicale).

             

            • Examen

              Aici găsiți întrebările pentru examen.

              • Bibliografie suplimentara

                1. Etică și integritate academică

                Link: https://eticasiintegritate.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/11/Etica-si-integritate-academica.pdf

                2. Suport de curs. Etica și integritatea academică

                Link: https://www.upa.ro/wp-content/uploads/2022/03/Etica-si-integritate-academica.pdf

                3. Etică și integritate academică

                Link: https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-craiova/semiologie/etica-si-integritate-academica/4994811

                4. Curs. Etică și integritate academică

                Link: https://www.arteiasi.ro/wp-content/uploads/2020/03/Curs-Etica-si-integritate-academica-Mirela-Stefanescu.pdf

                • Activități/exerciții pentru tema 2

                  1. Exercițiu de identificare a conceptelor

                  Scop: Consolidarea înțelegerii noțiunilor fundamentale (principiu, valoare, virtute, regulă morală).

                  Sarcină:
                  Citește următoarele situații și indică pentru fiecare dacă reprezintă principiu, valoare, virtute, viciu sau regulă morală.

                  a) „Un inginer refuză să falsifice un raport tehnic, chiar dacă ar avantaja compania.” 

                  b) „Nu fura.” 

                  c) „Responsabilitatea profesională.” 

                  d) „Lăcomia pentru profit rapid.” 

                  e) „A trata toți colegii cu respect.” 

                   

                  2. Analiză de caz: moral, imoral, amoral, nonmoral

                  Scop: Înțelegerea tipologiei comportamentelor.

                  Sarcină:
                  Citește cele patru exemple și clasifică-le:

                  a) Programatorul respectă principiile de confidențialitate și protecție a datelor atunci când dezvoltă o aplicație pentru un spital. 

                  b) Administratorul IT modifică intenționat codul unui software pentru a oferi avantaje unei companii partenere. 

                  c) Designerul alege o temă vizuală întunecată pentru interfața aplicației, deoarece se potrivește cu stilul general al brandului. 

                  d) Studentul la informatică copiază o porțiune de cod dintr-un proiect open-source fără a menționa sursa. 

                  Întrebări de reflecție:

                  • Care comportament este moral?
                  • Care este imoral?
                  • Care poate fi amoral sau nonmoral și de ce?

                   

                  3. Studiu de caz aplicat pe profesie

                  Scop: Exersarea aplicării principiilor etice în contexte profesionale reale.
                  Sarcină:
                  Alege un exemplu din domeniul tău și:

                  1. Descrie o situație de decizie morală (conflict între valori, presiune profesională etc.).
                  2. Identifică principiile morale implicate.
                  3. Formulează două opțiuni posibile și consecințele lor.
                  4. Argumentează care decizie este etic corectă și de ce.

                   

                  4. Exercițiu de reflecție personală

                  Scop: Dezvoltarea autonomiei morale și a responsabilității personale.

                  Sarcină:
                  Redactează un text de 10–15 rânduri în care răspunzi la întrebările:

                  • Ce înseamnă pentru mine autonomia morală?
                  • Ce situație din viața mea academică sau profesională m-a pus în fața unei alegeri etice?
                  • Cum am acționat și ce aș face diferit acum?

                   

                  5. Activitate de grup – „Busola morală”

                  Scop: Conștientizarea diversității valorilor și argumentarea etică.

                  Desfășurare:
                  Grupa se împarte în 4 echipe, fiecare reprezentând un principiu moral: onestitate, echitate, respect, responsabilitate.

                  Fiecare echipă primește o situație controversată.

                  Echipele argumentează cum ar reacționa conform principiului lor.

                  Situații:

                  -        Un coleg de echipă a copiat integral codul unei aplicații de pe GitHub, fără a menționa sursa, iar echipa riscă să fie acuzată de plagiat.

                  -        Un proiect software trebuie finalizat urgent, dar unul dintre programatori nu și-a îndeplinit sarcinile, afectând reputația întregii echipe.

                  -        Un client solicită implementarea unei funcții care colectează date personale ale utilizatorilor fără consimțământ, susținând că „nimeni nu va observa”.

                  -        Managerul de proiect IT acceptă sponsorizarea unei firme de hardware, în schimbul promovării produselor acesteia în aplicația dezvoltată.

                  -        Echipa de dezvoltare este rugată de conducerea companiei să reducă măsurile de securitate cibernetică pentru a grăbi lansarea produsului.

                  -        Un student la informatică include în portofoliul său proiecte la care nu a contribuit, preluând codul și designul colegilor fără acord.

                  -        Un specialist IT primește o ofertă financiară pentru a modifica datele dintr-o bază de date publică, în favoarea unei companii.

                  -        Echipa de dezvoltatori trebuie să decidă dacă va folosi un algoritm gratuit, dar nesigur și predispus la erori, pentru a respecta bugetul impus de client.

                   

                  Rezultat: Se discută diferențele și se caută soluția echilibrată.

                   

                  6. Analiza factorilor determinanți ai comportamentului etic

                  Scop: Înțelegerea influenței personale, organizaționale, sociale și contextuale.

                  Sarcină:

                  Analizează un comportament etic sau lipsit de etică observat într-un context real (universitar sau profesional).

                  Identifică pentru fiecare categorie de factori (personali, organizaționali, sociali, contextuali):

                  • Ce elemente au influențat decizia?
                  • Ce factori ar fi putut modifica rezultatul?

                   

                  7. Dileme etice – joc de rol

                  Scop: Aplicarea conceptelor despre tipurile de dileme.

                  Desfășurare:
                  Profesorul oferă studenților o situație (ex: „Compania dorește reducerea costurilor prin folosirea unui material mai slab calitativ”).

                  Grupul se împarte în roluri: manager, specialist, client, consumator.

                  Participanții trebuie să ajungă la o decizie comună, respectând principiile etice.

                  Discuție finală: Ce tip de dilemă este (de principiu, de regulă, de valoare)? Cum a fost gestionată?

                   

                  8. Mini-test de sinteză (auto-evaluare)

                  Completează corect:

                  1. O regulă morală are rolul de ____________.
                  2. Comportamentul care încalcă principiile morale este numit ____________.
                  3. Virtutea opusă viciului „lăcomiei” este ____________.
                  4. Autonomia morală se bazează pe capacitatea de a ____________.
                  5. Factorii contextuali influențează deciziile etice în funcție de ____________.

                   

                  9. Activitate de proiect – Responsabilitatea socială a specialistului

                  Sarcină:
                  Într-un mini-proiect (max. 1 pagină), elaborează o inițiativă etică aplicabilă profesiei tale, care să promoveze responsabilitatea socială (ex: reducerea poluării, protecția consumatorului, etica în design).

                  Include:

                  • scopul acțiunii;
                  • principiile morale implicate;
                  • impactul asupra comunității.

                   

                  10. Dezbatere: „Etica și succesul profesional – conflict sau echilibru?”

                  Scop: Formarea gândirii critice și a spiritului etic.

                  Desfășurare:
                  Se organizează o dezbatere cu două echipe:

                  • Pro: „Etica favorizează succesul profesional.”
                  • Contra: „Etica limitează uneori succesul profesional.”

                  La final, se face o sinteză privind echilibrul între moralitate și eficiență profesională.