Unitatea 1: Știința dreptului

Rezumat: Plasează știința dreptului în științele sociale și arată că ea studiază dreptul ca fenomen social în forme concrete (sisteme/ramuri), în legătură cu statul și instituțiile.​
Schemă: știință (metode → concepte) → științe sociale → știința dreptului (drept + instituții + conexiuni cu alte științe).​
Definiții: știința dreptului = studiu al dreptului/statului/instituțiilor și aplicării lor; sistemul științelor juridice include teoria generală, științe de ramură, istorice și auxiliare.​
Exemplu: drept public vs drept privat; ramuri (constituțional, penal etc.).​

Unitatea 2: Metodele cercetării juridice

Rezumat: Definește metodologia juridică și prezintă metodele de analiză: logică, comparativă, istorică, sociologică + metode cantitative/informatica juridică.​
Schemă: metodologie → (logică / comparativă / istorică / sociologică / cantitativă).​
Definiții: sociologia juridică = dreptul ca fapt social (creare, cunoaștere, cauze ale încălcării); informatica juridică = instrument pentru legislație/practică/evidențe.​
Exemplu: compararea sistemelor de drept; evidența deciziilor de practică judecătorească.​

Unitatea 3: Conceptul dreptului

Rezumat: Clarifică sensurile termenului „drept” și insistă pe diferența dintre limbaj comun și terminologie juridică.​
Schemă: drept = știință / drept obiectiv (norme) / drept pozitiv (aplicabil) / drept natural (ideal) / drept subiectiv (prerogative).​
Definiții: drept obiectiv = ansamblul normelor; drept subiectiv = prerogativă recunoscută/protejată de dreptul obiectiv.​
Exemplu: dreptul organizează conviețuirea și protejează interese prin norme generale.​

Unitatea 4: Dreptul și statul

Rezumat: Explică statul (apariție, elemente, funcții, forme), suveranitatea (inclusiv în contextul integrării europene) și corelația stat–drept, plus influența ideologiei/doctrinei/politicii.​
Schemă: stat (putere + suveranitate) ↔ drept (organizare + limitare a puterii).​
Definiții: suveranitate/regim politic sunt noțiuni-cheie pentru înțelegerea exercitării puterii și a cadrului juridic.​
Exemplu: integrarea europeană apare ca reper în discuția despre suveranitate.