Cartea „Drept civil – Partea generală” (suport de curs, anul I) sintetizează fundamentele dreptului civil: noțiuni introductive, raportul juridic civil și actul juridic civil (condiții, efecte, reprezentare, nulitate), plus reguli despre aplicarea și interpretarea normelor civile.​

Capitolul I – Noțiuni introductive

Sunt definite dreptul civil ca ramură a dreptului privat care reglementează raporturi patrimoniale și personal nepatrimoniale între persoane aflate în poziție de egalitate juridică, fiind și „drept comun” pentru alte domenii unde lipsesc reguli speciale. Cursul explică delimitarea dreptului civil prin criterii precum obiectul și metoda de reglementare, caracterul normelor (imperative/dispozitive; ordine publică/privată), natura sancțiunilor și principiile ramurii. Sunt prezentate izvoarele dreptului civil (legea, uzanțele, principiile generale ale dreptului) și ierarhia lor, precum și rolul (neformal) al jurisprudenței și doctrinei, cu mențiuni despre aplicarea prioritară a dreptului UE în materiile reglementate.​

Aplicarea și interpretarea normelor civile

Manualul tratează aplicarea normei civile în timp (intrare/ieșire din vigoare, abrogare, conflict de legi în timp), insistând pe principiul neretroactivității și pe aplicarea legii noi pentru efectele viitoare, cu reguli tranzitorii în spiritul noului Cod civil. Explică aplicarea în spațiu (teritorialitate; raporturi cu element de extraneitate și legătura cu dreptul internațional privat) și asupra persoanelor (norme pentru persoane fizice vs. juridice). La interpretare sunt prezentate tipurile (oficială, jurisdicțională, doctrinară), metodele (gramaticală, logică, sistematică, istorică, teleologică) și rezultatele (literală, extensivă, restrictivă, analogie), inclusiv limitele analogiei pentru norme de excepție sau sancțiuni.​

Capitolul II – Raportul juridic civil

Raportul juridic civil este descris ca relație socială (patrimonială/nepatrimonială) reglementată de norma civilă, având caractere precum social, volițional și egalitatea juridică a părților. Structura lui este analizată pe: subiecte (persoane fizice/juridice, individualizare, pluralitate, schimbare; capacitate), conținut (drepturi subiective și obligații civile) și obiect (bunuri, prestații; clasificări). Sunt discutate și categorii legate de efectele actelor față de persoane: părți, terți, „avânzi-cauză” (succesorii și creditorii chirografari), plus ideea de opozabilitate.​

Capitolul III – Actul juridic civil

Cursul explică noțiunea și clasificarea actelor juridice civile, apoi condițiile de validitate: capacitatea, consimțământul, obiectul și cauza, precum și forma (principiul autonomiei de voință și situațiile când legea impune formă). Sunt prezentate și condițiile de eficacitate (modalități): termenul, condiția și sarcina (cu accent că sarcina apare în liberalități). Efectele actului juridic sunt structurate pe principii: forța obligatorie (pacta sunt servanda), irevocabilitatea și relativitatea, cu mențiuni despre excepții (ex. stipulația pentru altul, efecte în anumite raporturi cu terții).​

Reprezentarea și nulitatea

Reprezentarea este tratată ca mecanism prin care reprezentantul încheie acte în numele și pe seama reprezentatului, cu izvoare: legală, convențională (mandat) și judiciară; sunt detaliate condițiile (împuternicire, intenția de a reprezenta, voință valabilă) și efectele față de terți. Nulitatea actului juridic este prezentată sistematic: definiție și funcții, clasificări (absolută/relativă etc.), cauze și efecte (retroactivitate, restituire, desființarea actelor subsecvente), plus instituții care pot înlătura nulitatea în anumite situații (ex. confirmarea la nulitatea relativă, în condițiile legii).