Documentul reprezintă o sinteză a cursului de introducere în dreptul civil românesc, elaborată de Toma Mircea, destinată studenților din anul I, semestrul I. Acesta acoperă evoluția istorică, caracteristicile generale, principiile, izvoarele, raporturile juridice civile și elemente precum actul juridic sau proba.​

Evoluția Dreptului Civil

Dreptul civil românesc a evoluat de la obiceiul pământului, pravile bizantine și hrisoave domnești până la Codul Civil din 1864, inspirat din Codul Napoleonic, dar adaptat. Acesta a fost promulgat în 1864 și pus în aplicare din 1865, marcând modernizarea reglementărilor patrimoniale și nepatrimoniale.​

Caracteristici și Principii

Dreptul civil reglementează raporturi patrimoniale și personal-nepatrimoniale între subiecte egale juridic (persoane fizice sau juridice). Principii fundamentale includ egalitatea juridică, recunoașterea proprietății, combinarea intereselor individuale cu cele generale și ocrotirea drepturilor; principii particulare acoperă buna-credință, consensualismul sau forța obligatorie a actelor.​

Izvoare și Aplicare

Izvoarele principale sunt actele normative (legi, ordonanțe, hotărâri), ierarhizate și publicate în Monitorul Oficial. Aplicarea legii civilă respectă principii precum neretroactivitatea, teritorialitatea și aplicarea asupra persoanelor, cu excepții precum retroactivitatea expresă sau ultraactivitatea.​

Raportul Juridic Civil

Raportul juridic civil este o relație socială reglementată, cu subiecte (persoane fizice/juridice), conținut (drepturi/obligații) și obiect (conduită). Include detalii despre capacitatea civilă, persoane juridice, acte juridice, obligații, bunuri și probe (înscrisuri, martori, prezumții).