RAPORT referitor la eliminarea stereotipurilor de gen în UE

referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen în UE

(2012/2116(INI))

Parlamentul European,

–   având în vedere Declarația de la Beijing și Programul de acțiune adoptat în cadrul celei de-a patra conferințe mondiale privind femeile, la 15 septembrie 1995, precum și rezoluțiile Parlamentului din 18 mai 2000, privind urmărirea Programului de acțiune de la Beijing[1], din 10 martie 2005, privind urmărirea Programului de acțiune al celei de-a patra conferințe mondiale privind femeile (Beijing + 10)[2] și din 25 februarie 2010, privind urmările Programului de acțiune de la Beijing (Beijing +15)[3],

–   având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW),

–   având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care subliniază o serie de valori comune statelor membre, cum ar fi pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între bărbați și femei,

–   având în vedere articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care se referă la combaterea discriminării bazate pe sex,

–   având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă)[4] și Directiva Consiliului 2004/113/CE din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii[5],

–   având în vedere Directiva 2002/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 de modificare a Directivei 76/207/CEE a Consiliului privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă[6],

–   având în vedere Concluziile Consiliului din 2 decembrie 1998 care stipulează că evaluarea anuală a punerii în aplicare a Platformei de acțiune de la Beijing va include indicatori și parametri de referință calitativi și cantitativi,

–   având în vedere declarația comună a miniștrilor UE pentru egalitatea de gen, făcută la 4 februarie 2005 în contextul evaluării la 10 ani a Platformei de acțiune de la Beijing, în care se reafirmă, printre altele, susținerea fermă și angajamentul în vederea punerii în aplicare integrale și efective a Declarației de la Beijing și a Platformei de acțiune,

–   având în vedere Concluziile Consiliului din 2-3 iunie 2005, în care statele membre și Comisia sunt invitate să consolideze mecanismele instituționale de promovare a egalității de gen și să creeze un cadru de evaluare a implementării Platformei de acțiune de la Beijing, pentru a realiza o monitorizare mai consecventă și mai sistematică a evoluțiilor în domeniu,

–   având în vedere Pactul European pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020), adoptat de Consiliul European în martie 2011[7],

–   având în vedere Strategia privind egalitatea între femei și bărbați 2010-2015, elaborată de Comisie și prezentată la 21 septembrie 2010, precum și documentul de lucru însoțitor, referitor la măsurile în vederea punerii în aplicare a strategiei (COM(2010)0491, SEC(2010)1080),

–   având în vedere Rezoluția sa din 3 septembrie 2008 privind impactul marketingului și al publicității asupra egalității dintre femei și bărbați[8],

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2012 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană[9],

–   având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0401/2012),

A. întrucât articolul 8 din TFUE prevede că, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei;

B.  întrucât, deși s-au înregistrat progrese în numeroase state membre, multe femei continuă să își asume o parte disproporționat de mare a responsabilităților de creștere a copiilor și de îngrijire a altor persoane dependente, întrucât persistența stereotipurilor creează obstacole în împărțirea responsabilităților familiale și domestice între femei și bărbați și obstrucționează realizarea egalității pe piața muncii;

C. întrucât încă există stereotipuri la toate nivelurile societății și la toate grupele de vârstă, care influențează modul în care ne percepem prin concepții extrem de simplificate, bazate pe norme construite social, pe practici și credințe care sunt adesea culturale, de natură religioasă sau promovate de religii și care reflectă relațiile de putere subiacente;

D. întrucât, pentru a garanta femeilor dreptul la tratament egal și pentru a schimba percepția culturală conform căreia femeile sunt în multe ipostaze ființe pasive și inferioare bărbaților, trebuie eliminate toate formele directe sau indirecte de discriminare de gen;

E.  întrucât rolurile tradiționale și stereotipurile de gen continuă să aibă o influență puternică asupra împărțirii rolurilor între femei și bărbați acasă, la locul de muncă și în societate în general, femeile fiind reprezentate ca având grijă de casă și crescând copii, bărbații fiind cei care câștigă bani și oferă protecție; întrucât stereotipurile de gen au tendința de a perpetua status quo-ul în ceea ce privește obstacolele tradiționale în calea realizării egalității de gen și de a limita opțiunile femeilor privind locurile de muncă și dezvoltarea personală, împiedicându-le să își valorifice la maximum potențialul ca persoane și ca actori economici, stereotipurile transformându-se astfel, în obstacole solide în calea realizării egalității între bărbați și femei;

F.  întrucât rolurile de gen sunt modelate și impuse printr-o varietate de influențe sociale, mai ales prin mass-media și prin educație, ele formându-se în etapele de socializare ale copilăriei și adolescenței, influențând astfel, oamenii pentru tot restul vieții;

G. întrucât femeile din mediul rural sunt supuse unei discriminări mai mari și unor stereotipuri de gen mai puternice față de femeile din mediul urban și întrucât rata de ocupare profesională a acestor femei este mult mai redusă decât cea a femeilor din orașe;

H. întrucât stereotipurile de gen se combină frecvent cu alte stereotipuri, cum ar fi cele legate de discriminarea pe motive de vârstă, de statut de imigrant, de orientare sexuală, de dizabilitate etc., afectând, astfel, într-o mai mare măsură femeile cu identități multiple;

I.   întrucât violența împotriva femeilor constituie o încălcare a drepturilor omului, care afectează toate straturile sociale, culturale și economice;

Mass-media și cultura

J.   întrucât discriminarea de gen din presă, comunicarea publică și publicitate este încă frecventă și facilitează reproducerea stereotipurilor de gen, în special prin portretizarea femeilor ca obiecte sexuale pentru a stimula vânzările; întrucât, de pildă, femeile reprezintă 27 % din angajații sau lucrătorii care apar în mesajele publicitare, dar 60 % din persoanele înfățișate ca îndeplinind îndatoriri casnice sau având grijă de copii; întrucât publicitatea și mijloacele de comunicare pot acționa și ca un catalizator puternic în combaterea stereotipurilor și a prejudecăților de gen;

K. întrucât industria alcoolului, cu investițiile sale majore în comercializarea propriilor produse contribuie semnificativ la perpetuarea stereotipurilor de gen și la sexualizarea fetelor și a femeilor;

L.  întrucât copiii se confruntă cu stereotipurile de gen de la o vârstă fragedă prin modelele de rol promovate de serialele și programele de la TV, discuții, jocuri, jocuri video și publicitate, materiale de studiu și programe educaționale, atitudini din școală, din familie și din societate, care le influențează percepția asupra modului în care ar trebui să se comporte bărbații și femeile și care au repercusiuni asupra vieților și aspirațiilor lor viitoare;

M. întrucât modul în care sunt descrise fetele în spațiul public determină o scădere a aprecierii lor în societate și promovează violența împotriva fetelor; întrucât, deși mijloacele mass-media pot juca un rol educativ pozitiv, stereotipurile legate de fete sunt răspândite în mass-media și deseori tind să consolideze atitudinile și comportamentele tradiționale, inclusiv în publicitate și în programele pentru copii;

N. întrucât se constată că în programele de televiziune, jocurile pe calculator și clipurile muzicale există o tendință din ce în ce mai pronunțată, parțial din rațiuni comerciale, de a prezenta femei îmbrăcate provocator, în posturi sexuale, ceea ce contribuie și mai mult la întărirea stereotipurilor de gen; întrucât versurile de la melodiile pentru tineri conțin sugestii sexuale, ce promovează adesea violența împotriva femeilor și fetelor;

O. întrucât tinerele și tinerii sunt cei mai afectați de noul statut cultural al pornografiei: întrucât „înglobarea pornografiei” (actualul proces cultural în care pornografia pătrunde în viața noastră de zi cu zi, ca un element cultural din ce în ce mai acceptat, deseori idealizat) este un fenomen ce se manifestă cât se poate de evident în cultura tinerilor, de la programele de televiziune pentru adolescenți și revistele despre stiluri de viață, la clipurile muzicale și reclamele pentru tineret;

Educația și formarea

P.  întrucât stereotipurile sexiste sunt transmise atât de către profesori (intenționat sau nu), cât și prin intermediul materialelor educaționale oferite profesorilor;

Q. întrucât accesul la educația primară, secundară și terțiară și conținutul programelor școlare predate fetelor și băieților reprezintă un factor care influențează major diferențele de gen și, în consecință, opțiunile și accesul la drepturi; întrucât în UE, deși accesul fetelor și băieților la educație poate în general părea mai puțin problematic în comparație cu alte părți ale lumii, ar trebui totuși subliniat faptul că fetele și băieții nu sunt egali atunci când doresc să aibă acces și să beneficieze pe deplin de sistemele și oportunitățile de învățământ, întrucât, mai ales accesul fetelor provenite din grupuri minoritare (fetele din comunitatea romă, fetele provenite din familii de migranți, de solicitanți de azil sau de refugiați și fetele cu dizabilități etc.) continuă să fie foarte problematic în unele țări;

R.  întrucât noțiunea de egalitate poate fi cultivată la copii de la cele mai fragede vârste, iar educația bazată pe recunoașterea egalității îi poate învăța să combată stereotipurilor de gen;

S.  întrucât stereotipurile care persistă în ceea ce privește opțiunile educaționale și profesionale pe care le au la dispoziție femeile, contribuie la menținerea inegalităților; întrucât educația și formarea transmit în continuare stereotipuri de gen, femeile și bărbații urmând adesea trasee educaționale și de formare tradiționale, fapt care are consecințe semnificative asupra pieței muncii, limitând diversificarea carierelor și plasând deseori femeile în profesii care sunt mai puțin apreciate și mai slab remunerate;

T.  întrucât, pe parcursul procesului educațional, băieții și fetele nu sunt nici acum încurajați să acorde un interes egal tuturor disciplinelor, în special disciplinelor științifice și tehnice;

U. întrucât, deși multe țări europene includ problematica de gen în orientarea profesională, aceasta este îndreptată de cele mai multe ori asupra fetelor, pentru a le încuraja să aleagă cariere în domeniul tehnologic și științific, dar nu există inițiative dedicate băieților, care să îi determine se aleagă cariere în domeniul educației, sănătății sau al științelor umaniste;

Piața muncii

V. întrucât impactul stereotipurilor de gen asupra educației și formării are implicații majore asupra pieței muncii, femeile continuând să se confrunte în acest domeniu cu segregarea atât orizontală, cât și verticală, și întrucât acest fapt contribuie la considerarea unor sectoare ca fiind „masculine” (cu peste 85% bărbați), cu niveluri de remunerare mai mari decât cele din sectoarele considerate „feminine” (cu peste 70% femei); întrucât, în plus, în sectoarele economice cu un statut socio-economic scăzut sunt în general angajate mai multe femei, acest fapt subminându-le încrederea și stima de sine;

W. întrucât stereotipurile de gen limitează în continuare accesul femeilor la anumite sectoare, cum ar fi ingineria, stingerea incendiilor, industriile prelucrătoare, construcțiile, tâmplăria, mecanica, sectoarele tehnice și științifice și noile tehnologii, dar limitează totodată, accesul bărbaților la sectoarele care implică activități de îngrijire a copiilor (moașe, asistenți medicali specializați în puericultură etc.);

X. întrucât o cunoaștere mai profundă a locurilor de muncă de pe piața muncii ar îmbunătăți accesul la toate cursurile de formare profesională;

Y. întrucât aplicarea stereotipurilor de gen este contraproductivă și contribuie la o diviziune a profesiilor de pe piața muncii în funcție de criterii de gen, mărind astfel disparitățile salariale între bărbați și femei;

Z.  întrucât, în 2010, femeile câștigau încă în medie cu aproximativ 16,4% mai puțin decât bărbații pentru aceleași locuri de muncă în UE, iar diferența de remunerare variază între statele membre, depășind în 2011, în unele state, o medie de 22 %; întrucât, deși cauzele acestor diferențe de salarizare sunt multiple și complexe, ele se datorează adesea stereotipurilor de gen și perceperii femeilor doar prin intermediul diviziunii tradiționale a rolurilor;

AA. întrucât, în ceea ce privește echilibrarea vieții profesionale cu viața privată, femeile sunt în general reprezentate disproporționat în categoria locurilor de muncă flexibile și cu fracțiune de normă, ceea ce reflectă persistența concepției tradițională asupra femeilor, prin care ele își asumă responsabilitatea principală pentru îngrijirea familiei, fiind obligate să aleagă locuri de muncă cu fracțiune de normă, cu program flexibil sau pe o perioadă determinată, ceea ce le limitează oportunitățile pe piața muncii;

AB. întrucât întreruperile pe care le fac femeile în carieră pentru concedii de maternitate sau de îngrijire, cresc diferența de remunerare și de drepturi de pensie între femei și bărbați;

Procesul decizional economic și politic

AC. întrucât studiul Comisiei din 2011 demonstrează că, în 2012, în Uniunea Europeană, femeile reprezentau 14 % din membrii consiliilor de administrație ale celor mai mari societăți cotate la bursă, ceea ce reflectă existența unui așa-numit „plafon de sticlă” care îngreunează accesul femeilor la poziții superioare de management și la oportunități egale de promovare;

AD. întrucât, în pofida unor progrese în ultimii ani, femeile continuă să fie subreprezentate la nivel decizional politic, atât la nivel local, național, cât și la nivelul UE; întrucât reprezentarea femeilor în guvernele și parlamentele naționale a crescut de la 21 % în 2004, la 23 % în 2009, în timp ce reprezentarea femeilor în Parlamentul European a crescut de la 30 % în 2004, la 35 % în 2009;

AE. întrucât stereotipurile de gen și sexismul prevalează în continuare atât în structurile decizionale politice, cât și în structurile decizionale economice, înregistrându-se periodic remarci sexiste și hărțuiri, inclusiv unele forme de hărțuire sexuală și de violență împotriva femeilor;

AF. întrucât trebuie eliminate stereotipurile de gen, mai ales la nivelul întreprinderilor, unde majoritatea pozițiilor de conducere sunt deținute de bărbați, deoarece acestea contribuie la limitarea aspirațiilor tinerelor femei și determină femeile să nu dorească să candideze pentru poziții superioare de conducere în sectoarele financiare, economice sau politice, atât în sfera publică, cât și în cea privată,

Acțiunile UE

1.  constată lipsa aproape totală de progrese în respectarea angajamentelor luate în cadrul Platformei de acțiune de la Beijing, atât de UE, cât și de o serie de guverne și subliniază necesitatea unor indicatori noi în domeniul stereotipurilor de gen și a unor rapoarte analitice la nivelul UE și invită Institutul European pentru Egalitatea de Gen să găsească soluții la această problemă;

2.  constată că, în pofida angajamentelor UE referitoare la egalitatea dintre bărbați și femei, există încă discrepanțe în ceea ce privește nediscriminarea femeilor și egalitatea de gen în domeniile securității sociale, educației, mijloacelor de comunicare, ocupării forței de muncă și al salariilor; subliniază că trebuie intensificată implementarea legislației existente în aceste domenii și că trebuie propuse noi acte legislative; invită Comisia să integreze problematica egalității de gen în toate politicile publice, deoarece acest fapt va mări potențialul de creșterea al forței de muncă europene;

3.  invită Comisia și statele membre să folosească eficient finanțările obținute prin Fondul Social European (FES) pentru strategiile pe termen lung vizând creșterea atractivității pentru femei a acestor sectoare de pe piața muncii în care femeile sunt subreprezentate ca urmare a stereotipurilor de gen; consideră că aceste strategii trebuie să includă acțiuni pozitive, educația continuă și o încurajare activă a fetelor de a urma studii în domenii care nu sunt considerate „feminine” în concepția tradițională, cum ar fi tehnologia informațiilor sau mecanica, și trebuie să sprijine măsuri în favoarea concilierii vieții profesionale cu viața personală atât pentru femei, cât și pentru bărbați;

4.  solicită Comisiei să sprijine acțiunile statelor membre în favoarea eliminării stereotipurilor și a promovării accesului tuturor la educație și la locurile de muncă, fără a fi condiționați de stereotipuri;

5.  invită Comisia și statele membre să acorde un sprijin substanțial și durabil actualului program DAPHNE și viitorului program „Drepturi și cetățenie”, ca mijloace de combatere a violenței împotriva femeilor și a stereotipurilor de gen;

6.  invită Comisia și statele membre să elaboreze strategii care vizează cauzele fundamentale ale discriminărilor și violențelor împotriva femeilor, înrădăcinate în stereotipuri și în inegalitățile între femei și bărbați, începând cu deconstrucția stereotipurilor de gen;

7.  invită statele membre să recunoască că trebuie urgent luată în considerare introducerea unui cadru de reglementare care să interzică modul în care industria alcoolului prezintă fetele și femeile ca obiecte sexuale;

Mass-media și cultura

8.  atrage atenția că includerea stereotipurilor de gen în publicitatea prezentată în timpul programelor TV pentru copii, precum și conținutul acestor programe reprezintă probleme deosebite, deoarece au mare influență asupra socializării de gen și, în consecință, asupra modului în care copiii se percep pe ei înșiși, sau percep membrii familiei și lumea exterioară; subliniază că trebuie redusă expunerea copiilor la stereotipurile de gen, o soluție posibilă fiind și includerea unor perspective critice asupra mass-mediei în școli;

9.  subliniază că trebuie acordată, de asemenea, importanță includerii băieților în procesul de integrare a dimensiunii de gen și invită, în consecință, școlile să utilizeze exerciții special concepute pentru a mări gradul de conștientizare a stereotipurilor;

10. subliniază că publicitatea transmite adesea mesaje discriminatorii și/sau jignitoare, care au la bază toate formele de stereotipuri de gen, ceea ce obstrucționează strategiile dedicate egalității; invită Comisia, statele membre, societatea civilă și organismele de autoreglementare din domeniul publicității să coopereze strâns pentru a combate astfel de practici, în special prin utilizarea în marketing și în publicitate a unor instrumente eficace, care să garanteze respectarea demnității umane și a probității;

11. subliniază că publicitatea poate fi un instrument eficient pentru a pune în discuție și a combate stereotipurile, precum și un instrument împotriva rasismului, sexismului și a discriminării, extrem de important în societățile multiculturale actuale; invită Comisia, statele membre și pe cei care lucrează în domeniul publicității să dezvolte activitățile de instruire și educare, astfel încât să depășească stereotipurile, să combată discriminarea și să promoveze egalitatea de gen, mai ales de la o vârstă timpurie; îndeamnă, în special, statele membre să inițieze și să dezvolte o strânsă colaborare cu școlile de marketing, comunicare și publicitate existente, astfel încât să contribuie la asigurarea unei pregătiri temeinice a viitoarei forțe de muncă în aceste domenii;

12. subliniază necesitatea organizării unor cursuri speciale dedicate stereotipurilor de gen în presă pentru comisiile și organismele naționale de autoreglementare și de reglementare, responsabile de publicitate, pentru a mări nivelul de conștientizare a influenței negative a imaginilor care discriminează din perspectiva genului, prezentate la televizor, pe internet și în campaniile de marketing și de publicitate;

13. invită UE să organizeze campanii de conștientizare în întreaga Uniune pentru promovarea toleranței zero în fața insultelor sexiste sau a imaginilor degradante ale femeilor și fetelor în mass-media;

14. subliniază că o politică de eliminare a stereotipurilor din mass-media va necesita implicit și măsuri în domeniul digital; consideră că acest demers impune lansarea unor acțiuni coordonate la nivel european, care să vizeze dezvoltarea unei veritabile culturi a egalității pe internet; invită Comisia să elaboreze, împreună cu părțile implicate, o cartă la care vor fi invitați să adere toți operatorii de internet;

15. invită UE și statele sale membre să organizeze acțiuni de instruire și de conștientizare împreună cu cei care activează în sectorul mass-media, vizând efectele nocive ale stereotipurilor de gen și bunele practici în acest domeniu;

16. subliniază că trebuie promovată o imagine a femeilor care să le respecte demnitatea și trebuie combătute stereotipurilor de gen persistente, îndeosebi prevalența imaginilor degradante, respectând totodată, pe deplin, libertatea de exprimare și libertatea presei;

17. solicită UE și statelor sale membre să întreprindă acțiuni concrete ca urmare a rezoluției PE din 16 septembrie 1997 referitoare la discriminarea femeilor în publicitate, prin care se cerea o interzicere a tuturor formelor de pornografie din presă și a reclamelor legate de turismul sexual[10];

18. invită UE să facă studii cu privire la legăturile între pornografia infantilă, pornografia adultă și impactul asupra fetelor, femeilor, băieților și bărbaților, precum și studii referitoare la legătura între pornografie și violența sexuală;

19. solicită statelor membre să înființeze organisme independente de reglementare care să controleze industria media și de publicitate și care să aibă mandatul de a impune sancțiuni efective companiilor și persoanelor care promovează sexualizarea fetelor;

20. invită Comisia să ofere ajutor statelor membre în combaterea sexualizării fetelor, nu doar prin colectarea datelor necesare, prin promovarea bunelor practici și organizarea de campanii de informare, ci și prin acordarea de sprijin financiar pentru măsurile adoptate în statele membre, mai ales pentru organizațiile de femei care luptă împotriva sexualizării și a violenței împotriva femeilor și a fetelor;

21. solicită statelor membre să implementeze măsuri care vizează acțiuni pozitive menite să asigure accesul cât mai mare al femeilor la funcții de conducere în mass-media, inclusiv la funcții superioare de conducere;

22. solicită statelor membre să facă studii și să colecteze date comparabile privind femeile și mass-media, inclusiv date referitoare la portretizarea femeilor provenite din grupuri specifice, cum ar fi femeile cu dizabilități sau femeile din minoritățile etnice;

Educația și formarea

23. subliniază necesitatea unor cursuri speciale de orientare profesională pentru educația primară și secundară, precum și în instituțiile de învățământ superior, pentru a informa tinerii în legătură cu consecințele negative ale stereotipurilor de gen și a-i încuraja să ia în considerație și să îmbrățișeze profesii care au fost în trecut considerate tipic „masculine” sau „feminine”; solicită acordarea de sprijin pentru orice acțiune dedicată reducerii prevalenței stereotipurilor de gen în rândul copiilor mici;

24. insistă asupra necesității promovării egalității între femei și bărbați de la cele mai fragede vârste, pentru a putea combate eficient stereotipurile, discriminările și violențele de gen, inclusiv prin predarea în școli a Declarației Universale a Drepturilor Omului și a Cartei europene pentru apărarea drepturilor omului;

25. subliniază necesitatea unor programe de educație/ programe școlare axate pe egalitatea între bărbați și femei, respect față de ceilalți, respingerea oricărei forme de violență, precum și importanța instruirii profesorilor în această tematică;

26. subliniază necesitatea unui proces de integrare a dimensiunii de gen în școală și încurajează, în consecință, școlile să conceapă și să aplice exerciții de pregătire și exerciții practice menite să promoveze egalitatea de gen în curriculum școlar;

27. subliniază necesitatea de a pregăti și a introduce cursuri destinate profesorilor, supervizorilor, directorilor și tuturor celorlalte persoane implicate în educația copiilor, pentru a le oferi acestora instrumentele pedagogice necesare combaterii stereotipurilor de gen și promovării egalității între bărbați și femei;

28. semnalează că, deși majoritatea țărilor din UE au politici privind egalitatea de gen în învățământul superior, aproape toate politicile și proiectele se concentrează pe femeile tinere; solicită așadar, statelor membre să elaboreze strategii și inițiative generale, naționale de combatere a stereotipurilor de gen din învățământul superior, care să implice bărbații tineri;

29. solicită pregătirea corespunzătoare a cadrelor didactice și a formatorilor din învățământul formal, dar și din cel informal, printr-o cursuri relevante în domeniul egalității între femei/fete și bărbați/băieți, pentru a depista diferitele tipuri de abuzuri și de violența sexuală și pentru a reacționa la acestea;

30. insistă asupra necesității de a elabora politici care să pună accentul pe deconstrucția stereotipurilor de la cele mai fragede vârste, pe cursurile de conștientizare ce vizează cadrele didactice și studenții și care să încurajeze și să susțină diversificarea carierelor atât pentru tinere, cât și pentru tineri;

31. invită UE și statele sale membre să adopte politici active care să asigure accesul la educație și la sistemele de învățământ pentru fetele provenite din grupuri minoritare și din comunități de migranți;

32. invită statele membre să evalueze planul de învățământ și conținutul manualelor școlare pentru a propune o revizuire a acestora, care să conducă la integrarea aspectelor de gen în toate materialele didactice, ca temă transversală, pentru a elimina stereotipurile de gen, dar și pentru a reliefa rolul și contribuția femeii în istorie, literatură, artă etc., inclusiv la primele niveluri școlare;

33. invită UE să promoveze o dimensiune europeană a educației, de exemplu, prin asigurarea schimbului de bune practici în materie de egalitate de gen, ca instrument educațional, și prin elaborarea și colectarea de statistici separate pe genuri, referitoare la toate aspectele educației la nivel național și european;

34. solicită UE să includă indicatori cantitativi și calitativi ai egalității de gen în toate programele de evaluare a calității învățământului din școlile europene;

Piața muncii

35. atrage atenția supra preocupării crescânde legate de influența negativă a stereotipurilor de gen asupra decalajului de salarizare de 16,4% între femei și bărbați și invită Comisia și statele membre să țină seama de acest fapt atunci când elaborează politici noi;

36. subliniază că din datele disponibile rezultă că experiența și calificările dobândite de femei sunt mai puțin recompensate financiar decât cele dobândite de bărbați, parțial și pentru că s-a considerat în mod tradițional că angajarea femeilor suplimentează veniturile familiei, fapt care a contribuit în mod semnificativ la crearea și menținerea diferențelor de remunerare între femei și bărbați;

37. subliniază necesitatea unor activități de conștientizare pentru a informa angajatorii și angajații cu privire la legătura dintre stereotipurile de gen și diferențele de salarizare și diferențele existente la nivelul locurilor de muncă, pentru a informa și alți actori din societate că stereotipurile de gen reduc șansele femeilor atât pe piața muncii, cât și în viața personală, pentru a încuraja transparența la nivelul întreprinderilor și agențiilor publice și private și pentru a garanta remunerarea egală pentru aceeași muncă și pentru muncă de aceeași valoare;

38. solicită statelor membre să revizuiască structurile de salarizare din cadrul profesiilor și ocupațiilor dominate de femei, ca mijloc de eliminare a stereotipurilor de gen care stau la baza diferențelor de remunerare între femei și bărbați; solicită statelor membre, angajatorilor și mișcărilor sindicale să elaboreze și să implementeze instrumente utile, specifice de evaluare a locului de muncă, pentru a facilita stabilirea muncii cu valoare egală și pentru a asigura astfel, remunerarea egală a femeilor și bărbaților;

39. solicită statelor membre să adopte politici publice de creștere a numărului de structuri de îngrijire a copiilor, necostisitoare și de calitate, disponibile pentru părinții care muncesc în întreaga Europă, și să contribuie la stabilirea unor structuri care să le permită părinților ce muncesc pentru întreprinderi să-și concilieze viața de familie cu viața profesională, în special prin sprijinirea creării și continuării serviciilor de îngrijire a copiilor în cadrul întreprinderilor; îndeamnă statele membre, de asemenea, să îmbunătățească dotarea cu structuri de îngrijire pentru alte categorii de persoane aflate în întreținere (persoane în vârstă, cu dizabilități, persoane care au nevoie de ajutor), încurajând astfel, participarea activă a femeilor pe piața muncii, prin concilierea vieții profesionale cu cea de familie;

40. solicită Comisiei și statelor membre să asigure oportunități de muncă flexibile și forme adecvate de concediu parental atât pentru bărbați, cât și pentru femei;

41. insistă asupra faptului că stereotipurile de gen au o tendință de autoîmplinire și că, dacă femeilor nu li se acordă șansa de a se afirma, acestea nu vor reuși niciodată să elimine barierele care le blochează posibilitatea de a progresa; încurajează în acest sens statele membre să combată munca involuntară cu fracțiune de normă, descurajând recurgerea la fracțiunea de normă, solicitând, de exemplu, ca angajatorul să justifice în mod adecvat orice recrutare cu fracțiune de normă;

42. solicită Comisiei să promoveze cotele de gen în profesiile care sunt în mod tradițional considerate „masculine” sau „feminine”, deoarece stereotipurile provin și din prezența foarte redusă a femeilor sau a bărbaților în anumite posturi; constată că prezența unui număr mai mare de femei în profesiile tradițional masculine, dar și situația inversă, vor conduce la o atenuare a prevalenței unor astfel de stereotipuri și că o forță de muncă echilibrată va genera o creștere a productivității; solicită, de asemenea, susținerea inițiativelor și a campaniilor îndreptate împotriva stereotipurilor referitoare la eficiența scăzută a femeilor la locul de muncă și la lipsa lor de aptitudini manageriale; solicită, așadar, susținerea femeilor în dezvoltarea lor profesională și a eforturilor acestora de a ocupa funcții de conducere;

43. solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze antreprenoriatul în rândul femeilor și desfășurarea de activități independente, asigurând pregătirea, finanțarea și susținerea corespunzătoare;

44. reamintește Comisiei că femeile în vârstă sunt în mod deosebit afectate de diferențele de remunerare, care, de asemenea, se răsfrâng asupra pensiilor, ceea ce crește riscul de sărăcie extremă și persistentă când femeile ajung la vârsta de pensionare;

45. constată că probabilitatea ca femeile în vârstă să devină sărace când ajung la vârsta de pensionare va crește ca urmare a noilor norme de pensionare în UE; subliniază, așadar, că nu trebuie susținute revizuirile la Cartea albă care măresc diferențele de pensie între bărbați și femei;

46. solicită Comisiei să evalueze punerea în aplicare a Directivei UE privind hărțuirea sexuală la locul de muncă și să prezinte un raport privind deficiențele și provocările, pentru a consolida legislația și măsurile adoptate de statele membre;

Procesul decizional economic și politic

47. atrage atenția supra faptului că reprezentarea femeilor în guvernele naționale s-a situat la 23 % în 2009 și susține introducerea de cote obligatorii pentru a crește numărul de femei din guvernele și parlamentele naționale, precum și la nivel regional și municipal, dar și în instituțiile UE; cere, de asemenea, introducerea de campanii de conștientizare și de stimulare care să încurajeze femeile să fie mai active pe plan politic și să candideze pentru guvernele locale și naționale;

48. reamintește faptul că alegerile europene din 2014, urmate de numirea următoarei Comisii Europene și de nominalizările pentru „cele mai bune locuri de muncă” din Uniunea Europeană, reprezintă o șansă de a realiza o democrație paritară la nivelul Uniunii Europene, iar pentru Uniune, șansa de a fi un model în acest domeniu;

49. invită statele membre să susțină paritatea, propunând pentru funcția de comisar european alocată, un bărbat și o femeie; invită președintele desemnat al Comisiei să aibă în vedere paritatea atunci când formează Comisia; invită Comisia actuală să sprijine în mod public această procedură;

50. amintește că, în 2012, doar 12 % dintre membrii consiliilor de administrație din Europa erau femei; sprijină dorința Comisiei de a stabili cote obligatorii pentru femei în pozițiile de responsabilitate în cadrul celor mai mari societăți cotate la bursă;

51. insistă asupra caracterului obligatoriu al acestor cote, ca unică garanție a eficacității acestora; propune crearea unui „fond pentru egalitate” destinat colectării veniturilor provenite din sancțiunile rezultate și utilizării acestora în activitățile de promovare și de protecție a femeilor;

Alte acțiuni

52. invită statele membre să reevalueze comportamentul față de bărbații și femeile de pe piața muncii și accesul la instrumentele care le permit lucrătorilor o conciliere a vieții profesionale cu viața de familie, deoarece stereotipurile pot conduce la creșterea segregației ocupaționale și a discrepanțelor de remunerare între femei și bărbați;

53. invită statele membre să facă din combaterea violențelor la care sunt supuse femeile o politică penală prioritară; încurajează statele membre să dezvolte, în acest scop, cooperarea între autoritățile lor judiciare și serviciile de poliție naționale, precum și schimbul de bune practici;

54. subliniază că trebuie combătute toate formele de violență împotriva femeilor; solicită Comisiei și statelor membre să demareze acțiuni comune, care să includă campanii de conștientizare și informare a opiniei publice privind violența de gen, precum și strategii vizând schimbarea stereotipizării sociale a femeilor prin intermediul educației și al mijloacelor de comunicare, precum și să promoveze schimbul de bune practici; reiterează necesitatea de a lucra atât cu victimele, cât și cu agresorii pentru a-i face pe aceștia mai conștienți și pentru a contribui la schimbarea stereotipurilor și a concepțiilor construite social, care contribuie la perpetuarea condițiilor propice acestui tip de violență și la acceptarea sa;

55. încurajează Comisia și statele membre să promoveze egalitatea de gen și autonomizarea femeilor, inclusiv prin campanii de informare despre rolul și participarea femeilor la lumea politică, economică, socială, sportivă, a sănătății, artei, științei și la toate celelalte niveluri ale societății;

56. consideră că, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, sunt necesare măsuri legislative și nelegislative pentru a depăși stereotipurile, pentru a elimina diferențele de remunerare dintre femei și bărbați, pentru a crește participarea femeilor în sectoarele dominate de bărbați, pentru a promova o recunoaștere mai mare a aptitudinilor și realizărilor economice ale acestora la locul de muncă, pentru a depăși, astfel, excluderea orizontală și verticală și pentru a crește reprezentarea femeilor în organismele decizionale din sfera politică și economică;

57. solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri politice decisive pentru a combate stereotipurile de gen și a încuraja bărbații să își asume în mod egal responsabilitățile domestice și de îngrijire a copiilor, îndeosebi stimulându-i să își ia concediu parental și de paternitate, fapt care le va consolida drepturile de părinți, va asigura un grad mai mare de egalitate între femei și bărbați și o distribuție mai adecvată a responsabilităților familiale și domestice și va crește șansele femeilor de a activa plenar pe piața muncii; solicită, de asemenea, statelor membre să-și convingă angajatorii să adopte măsuri favorabile familiei;

58. invită Comisia și guvernele naționale ale statelor membre să încurajeze realizarea mai multor studii privind stereotipurile de gen și să colecteze date statistice suplimentare despre acestea, elaborând indicatori corespunzători privind stereotipurile de gen;

59. reamintește Comisiei faptul că egalitatea de gen este consacrată în articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

60. solicită Comisiei și statelor membre să sprijine potențialul de angajare al bărbaților și al femeilor în diferite profesii, pentru a garanta respectarea cerințelor pieței muncii și a egalității de șanse pentru femei și bărbați;

61. solicită Comisiei să combată toate formele de violență, discriminarea și stereotipurile împotriva femeilor, astfel încât acestea să își poată exercita pe deplin toate drepturile fundamentale;

62. invită Comisia să solicite statelor membre să își respecte angajamentele luate în cadrul Pactului european privind egalitatea de gen;

63. încurajează Institutul European pentru Egalitatea de Gen și diferitele institute naționale dedicate egalității de gen să promoveze în continuare cercetarea cauzelor fundamentale ale stereotipurilor de gen și impactul acestora asupra egalității de gen și subliniază importanța schimburilor de idei și de studii noi consacrate celor mai bune practici, în scopul eliminării stereotipurilor de gen în statele membre și în instituțiile UE;

64. reamintește Comisiei rezoluția Parlamentului din 3 septembrie 2008 referitoare la modul în care marketingul și publicitatea afectează egalitatea dintre bărbați și femei și o invită să transpună în practică recomandările propuse în rezoluția respectivă;

65. invită UE și statele membre să organizeze campanii de conștientizare, de educare și de formare, care să combată normele culturale discriminatorii, stereotipurile sexiste dominante și stigmatizarea socială, factori care legitimează și perpetuează violența împotriva femeilor, și totodată, să se asigure că nu există nicio justificare a violenței prin obiceiuri, tradiții sau pe considerente religioase;

66. invită UE și statele membre să promoveze schimbul de modele pozitive și să faciliteze învățarea reciprocă în rândul statelor membre, precum și să creeze oportunități de finanțare pentru campanii la nivelul Uniunii sau la nivel național, axate pe eliminarea stereotipurilor de gen;

67. solicită UE să remedieze lacunele existente în aplicarea legislației europene privind discriminarea rasială și bazată pe sex și să propună o nouă legislație care să garanteze egalitatea între femei și bărbați în educație și în mass-media;

68. solicită UE și statelor sale membre să creeze mecanisme de protecție (mediatori sau autorități de supraveghere a mass-mediei, cuprinzând experți în egalitatea de gen) care să garanteze includerea perspectivei de gen în codurile de conduită ale întreprinderilor și respectarea acestora și să se asigure că publicul poate depune reclamații, dacă este cazul;

69. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

• [1]  JO C 59, 23.02.2001, p.258.
• [2]  JO C 323E, 15.12.2005, p. 247.
• [3]  JO C 348E, 21.12.2010, p. 11.
• [4]  JO L 204, 26.07.2006, p. 23.
• [5]  JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
• [6]  JO L 269, 05.10.2002, p. 15.
• [7]  Anexa la Concluziile Consiliului din 7 martie 2011.
• [8]  JO C 295E, 04.12.2009, p. 43.
• [9]  Texte adoptate, P7_TA(2012)0069.
• [10]  JO C 304, 06.10.1997, p. 60

La 15 septembrie 1995, a avut loc la Beijing cea de a patra Conferință mondială privind femeile, în care au fost adoptate Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune. Conferința și-a propus „eliminarea tuturor obstacolelor din calea participării active a femeilor în toate sferele vieții publice și private, prin participarea deplină și egală în domeniile economice, sociale, culturale și politice de luare a deciziilor”. În acest document fundamental pentru toate activitățile legate de egalitatea de gen la nivel internațional, se remarcă faptul că egalitatea de gen este un drept al omului și o condiție esențială pentru egalitate, dezvoltare și pace. Uniunea Europeană examinează anual progresele realizate pentru realizarea obiectivelor stabilite în 1995.

Platforma de acțiune a stabilit o agendă pentru următoarele doisprezece domenii: sărăcie, educație și formare, sănătate, violență, conflictele armate, economia, puterea și procesul decizional, mecanismele instituționale, drepturile omului, mass-media, mediu și situația fetelor. Pentru a restrânge problematica, acest raport se concentrează asupra cauzelor stereotipurilor de gen în domenii precum educația, mass-media, publicitate, piața forței de muncă și procesul decizional.

Din 1995, Parlamentul European a adoptat trei rezoluții privind drepturile femeilor ca urmare a Conferinței de la Beijing. În 2000, Parlamentul a adoptat o rezoluție privind acțiunile întreprinse ca urmare a Platformei de acțiune de la Beijing[1], în 2005 a adoptat rezoluția privind Beijing +10[2], iar în 2010 a adoptat rezoluția referitoare la Beijing +15[3]. În plus, la 3 septembrie 2008, Comisia a adoptat o rezoluție referitoare la modul în care comercializarea și publicitatea afectează egalitatea între femei și bărbați[4].

În plus, nu trebuie omis faptul că egalitatea de gen este un drept fundamental al omului. În conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, „în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei”.

Cu toate acestea, la peste 15 ani după Conferința de la Beijing, stereotipurile de gen și inegalitatea între femei și bărbați constituie încă probleme comune în Uniunea Europeană de astăzi. Presupozițiile stereotipe despre femei pe piața forței de muncă conduc la segregarea profesională și la diferențe de remunerare între femei și bărbați. Decalajul de remunerare de 16,4% în 2010 între femei și bărbați ilustrează gravitatea acestei probleme. În plus, femeile sunt de multe ori subreprezentate sau invizibile în mass-media, sau reprezentate în roluri considerate în mod tradițional „feminine”, ceea ce încurajează și mai mult discriminarea de gen în diferite domenii ale societății și în toate grupele de vârstă.

Prevalența stereotipurilor de gen negative, bazate pe convingeri și atitudini sociale afectează femeile și le restrânge oportunitățile și opțiunile în sfera socială, economică și politică. Pentru a rezolva problema absenței femeilor la nivelurile superioare de luare a deciziilor economice și politice, trebuie abordată persistența stereotipurilor de gen la toate nivelurile societății.

Acest raport urmărește, așadar, reducerea prevalenței stereotipurilor de gen negative în UE, stereotipuri ce limitează posibilitățile și șansele bărbaților, dar într-o măsură mai mare și cele ale femeilor. Sunt necesare politici și acte legislative noi la nivelul UE, pentru a soluționa problema stereotipurilor de gen în educație, mass-media și publicitate, pe piața forței de muncă și în procesele decizionale la nivel economic și politic.

Pentru a crește numărul de femei pe piața forței de muncă și la nivel decizional în economie și politică, trebuie ținut seama de următoarele aspecte:

· stereotipurile de gen în școlile primare și secundare influențează percepția copiilor și a tinerilor asupra modului în care ar trebui să se comporte bărbații și femeile; ar trebui să fie introduse prin urmare, programe educaționale și materiale didactice speciale, în care bărbații și femeile să nu mai fie reprezentați în rolurile lor tradiționale, bărbații ca susținători ai familiei, iar femeile ca îngrijitoare ale copiilor;

· în ceea ce privește mass-media și publicitatea, trebuie, de asemenea, remarcat faptul că se înregistrează o creștere a vizionării nesupravegheate a televizorului de către copii și tineri, începând de la o vârstă foarte fragedă; stereotipurilor negative de gen pot avea, așadar, o influență semnificativă asupra încrederii tinerelor femei și a respectul de sine, în special în rândul adolescenților, conducând la reducerea aspirațiile, a opțiunilor și a posibilităților lor profesionale viitoare; având în vedere influența semnificativă a mass-mediei asupra percepției oamenilor privind egalitatea de gen, sunt necesare cursuri speciale de orientare pentru a sensibiliza comisiile și organismele de autoreglementare naționale, responsabile de publicitate, cu privire la influențele negative ale discriminării de gen și a stereotipurilor din mass-media;

· reprezentarea disproporționată a femeilor în locuri de muncă cu fracțiune de normă și diferența de remunerare între femei și bărbați arată în mod clar că stereotipurile de gen dau naștere la discriminarea de gen pe piața forței de muncă; prin urmare, sunt necesare campanii de sensibilizare pentru a informa angajatorii, angajații și părțile interesate cu privire la legătura dintre stereotipurile de gen și diferența de remunerare între femei și bărbați și legătura dintre locurile de muncă cu fracțiune de normă și riscul unor fonduri de pensii mai mici, atunci când oamenii ajung la vârsta de pensionare;

· există, în mod similar, o legătură puternică între stereotipurile de gen și reprezentarea redusă a femeilor în procesul decizional politic și economic, atât în ​​sfera publică, cât și în sfera privată, inclusiv în parlamentele și guvernele naționale ale statelor membre și în instituțiile UE; acest fapt nu atestă nu numai „plafonul de sticlă” cu care se confruntă femeile, ci și faptul că stereotipurile limitează aspirațiile de carieră ale femeilor.

Diferența de remunerare de 16,4% nu numai că dezavantajează femeile pe piața forței de muncă, dar are, de asemenea, un efect negativ grav asupra drepturilor lor de pensie. Atât femeile, cât și bărbații sunt expuși la stereotipurile de gen pe toată durata întregii vieți, de la așteptările legate de modul în care băieții și fetele trebuie să se comporte în școlile primare și secundare, până la așteptările specifice mai târziu în viață, la alegerile de carieră, la reprezentarea acestora pe piața forței de muncă. Reprezentarea excesivă a femeilor în locuri de muncă flexibile și cu fracțiune de normă reflectă actualitatea concepției tradiționale conform cărei responsabilitatea îngrijirii copiilor aparține mamelor, limitând șansele lor pe piața forței de muncă. Având în vedere noile planuri ale UE de relaxare a restricțiilor și procedurilor privind concedierea și încetarea contractelor de muncă, femeile vor fi acum și mai dezavantajate și expuse la și mai multă nesiguranță.

În plus, influențele negative ale stereotipurilor de gen se manifestă cel mai pregnant atunci când femeile ajung la vârsta de pensionare. Insecuritatea cauzată de programul de lucru flexibil, în combinație cu diferența de remunerare între femei și bărbați, conduc la un și mai mare risc de sărăcie extremă și persistentă pentru femei după ce au atins vârsta de pensie. Inegalitatea dintre bărbați și femei ca urmare a stereotipurilor de gen este, așadar, cumulativă, cu cât femeile sunt expuse mai mult la stereotipuri, cu atât mai mari sunt șansele lor de a fi sărace. Acest efect este amplificat de noile planuri ale UE privind economiile la nivelul pensiilor de stat și introducerea mai multor reguli privind fondurile de pensii din al doilea pilon. Reorientarea pensiilor de stat spre al doilea pilon de pensii, fără schimbarea pensiei de stat, dar crescând pilonul pensiilor private, va conduce nu numai la o expunere mai mare a femeilor la riscul sărăciei, ci și la un decalaj mai mare al veniturilor între bărbații și femeile în vârstă.

• [1]  JO C 59, 23.02.2001, p.258.
• [2]  JO C 320 E, 15.12.2005, p. 247.
• [3]  JO C 348 E, 21.12.2010, p. 11.
• [4]  JO C 295 E, 04.12.2009, p. 43.