I.                   Textul:  Studenţia de la A la Z

                             Omul învăţat are totdeauna bogăţii în sine. Proverb

În viaţă există un moment de la care începând, orice ai încerca, este ca la ruletă: o voce îţi spune mereu că nimic nu se întoarce - şi aşa şi este. Nimic esenţial nu mai poţi schimba. Totul se hotărăşte între 19 şi 25 de ani, adică, pentru cei mai mulţi, în anii de studenţie. Din clipa în care devenim studenţi, viaţa începe să prindă un nou contur pentru noi.

            Aşadar, facem primii paşi la facultate. Universitatea nu seamănă deloc cu liceul. Terminologia, organizarea, pedagogia, evaluarea, relaţia cu profesorii, timpul liber, singurătatea şi prietenii - totul e altfel.

Studenția este o lume în care te pierzi, pentru a te regăsi. Urmează, la câteva săptămâni după marele prag, celebrul bal al bobocilor. Faci apoi cunoştinţă cu organizaţia sindicală unde îţi vei putea apăra drepturile şi exercita îndatoririle.

Afli apoi că la facultate obiectele de studiu se numesc cursuri, care se expun de către profesori în aule. Evaluarea cunoștințelor se face la examene, colocvii, lucrări de laborator, atestări, iar asupra studentului nu se exercită influenţă privitor la ocupaţia lui de bază. Odată cu venirea la facultate, dispar noțiunile  ședință cu părinții, diriginte, clasă, agendă ș.a. În vocabularul studentului apar mai frecvent alte cuvinte noi,  cu care trebuie să se obișnuiască:  seminar, sesiune, atestare, colocviu, decanat, restanță, catedră, rector ș. a.  El, studentul, este tratat ca o persoană matură, de sine stătătoare, serioasă, care ştie mai bine decât altcineva ce are de făcut la universitate şi unde vrea să ajungă.

Drumul studiilor este  lung şi greu, dar roadele muncii sunt dulci. Parcurs până la capăt, procesul de învăţământ include mai multe etape:

• Primul ciclu - studiile de licență - începe cu cursuri comune pentru mai multe specialități şi profiluri. Urmează apoi perioada de specializare care se încheie cu examenul de licență.

•  Al doilea ciclu cuprinde studiile postuniversitare, care încep cu masteratul și continuă cu doctoratul.

Studenţia presupune o independenţă sporită, care conduce la necesitatea de a lua decizii personale bine gândite, de urmările cărora depinde  soarta proprie şi  nu numai.  Asumarea acestor decizii duce la o maturizare rapidă.

Viaţa de student departe de casă e radical diferită de cea din oraşul natal. Pierzi sentimentul de siguranţă pe care ţi-1 dă orașul sau satul natal şi mediul familial şi devii independent.

Studenţia este perioada formării intelectului, perioadă în care omul se formează ca personalitate. În această perioadă studentul trebuie să studieze la maximum, ca mai apoi cunoştinţele culese de pe băncile universităţii să le aplice în viaţă. La Alma Mater (Мать  Кормилица), studentul are libertatea de a-şi alege preocuparea  dominantă şi plăcerea de a lucra fără altă constrângere decât aceea a propriei sale opţiuni.

În plus, studenţia este vârsta deplinei vitalităţi: lectura, studiul, patosul marilor întrebări - toate se petrec  în centrele informaţionale de la Alma Mater. Cu alte cuvinte, studenţia este singura etapă a vieţii noastre în cuprinsul căreia creşterea intelectuală nu afectează cu nimic bucuria de a trăi.

Sursa:   L. Nicolaescu-Onofrei ş. a. Limba română pentru alolingvi (adaptare). Ch.: Cartier, 2006.